Lovitură pentru planul lui Macron: interdicția rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani, declarată neconstituțională

Consiliul Constituțional al Franței a cenzurat, vineri, principala prevedere a unei legi care urma să interzică accesul copiilor sub 15 ani la rețelele de socializare. Judecătorii constituționali au considerat că interdicția generală aduce o atingere disproporționată libertății de exprimare și comunicare și că mecanismul de verificare a vârstei nu oferă suficiente garanții pentru protejarea vieții private. Președintele Emmanuel Macron a cerut deja Guvernului să pregătească o nouă variantă a legii.

Consiliul Constituțional francez a pronunțat vineri, 14 august, Decizia nr. 2026-911 DC, referitoare la legea privind protejarea minorilor de riscurile la care îi expune utilizarea rețelelor sociale. Instituția a declarat neconstituțional articolul 1 al legii, care instituia interdicția accesului la rețelele sociale pentru minorii cu vârsta sub 15 ani.

Legea fusese adoptată definitiv de Parlamentul francez pe 21 iulie și fusese trimisă Consiliului Constituțional după sesizări formulate de grupuri de peste 60 de deputați.

Măsura ar fi trebuit să înceapă să se aplice de la 1 septembrie 2026 pentru crearea de conturi noi. Platformele ar fi avut apoi la dispoziție patru luni pentru a închide conturile deja deținute de utilizatori cu vârste sub 15 ani.

Consiliul: Protejarea copiilor poate justifica restricții, dar acestea trebuie să fie proporționale

Decizia Consiliului Constituțional nu contestă dreptul statului de a interveni pentru protejarea copiilor de riscurile rețelelor sociale.

Judecătorii constituționali au recunoscut că protejarea interesului superior al copilului reprezintă o exigență constituțională și că legislativul poate impune anumite limite accesului minorilor la asemenea servicii. Problema identificată de Consiliu este amploarea restricției adoptate.

Consiliul a analizat măsura și prin raportare la articolul 11 din Declarația drepturilor omului și cetățeanului din 1789, care garantează libertatea de exprimare și comunicare. În jurisprudența constituțională franceză, această libertate include, în contextul actual, și posibilitatea accesului la serviciile de comunicare online și a exprimării prin intermediul acestora.

Judecătorii au ajuns însă la concluzia că interdicția stabilită de Parlament era prea generală.

Aceasta putea afecta servicii foarte diferite, fără ca legea să condiționeze suficient aplicarea interdicției de caracteristicile platformelor, de tipul conținuturilor disponibile sau de riscurile concrete pe care acestea le prezintă pentru sănătatea și securitatea minorilor.

Consiliul a reținut astfel că măsura putea ajunge să vizeze inclusiv servicii online pentru care existența unor asemenea pericole nu era demonstrată.

În plus, interdicția se aplica în mod uniform tuturor minorilor sub 15 ani, fără o diferențiere suficientă în funcție de vârstă, gradul de maturitate, situația familială sau natura serviciului online utilizat.

În aceste condiții, Consiliul a stabilit că prevederile produceau o atingere „disproporționată libertății de exprimare și comunicare”.

O problemă constituțională și pentru adulți: toată lumea trebuia să-și dovedească vârsta

Un al doilea argument important al Consiliului Constituțional privește verificarea vârstei utilizatorilor.

Pentru ca platformele să poată împiedica accesul persoanelor sub 15 ani, era necesar un sistem prin care vârsta utilizatorilor să poată fi stabilită.

Consiliul remarcă însă că efectul mecanismului nu s-ar fi limitat la copii. Interdicția presupunea ca orice persoană, inclusiv una majoră, să poată face dovada vârstei sale înainte de accesarea serviciilor vizate de lege.

Legiuitorul nu stabilise însă suficient de precis condițiile și limitele în care această dovadă urma să fie făcută.

În consecință, Consiliul a considerat că legea nu oferea garanțiile necesare pentru protejarea dreptului la respectarea vieții private.

Problema constituțională nu era, prin urmare, numai aceea a restrângerii libertății copiilor, ci și faptul că un sistem creat pentru identificarea minorilor putea conduce la verificarea vârstei întregii populații care utiliza serviciile respective.

Una dintre măsurile susținute puternic de Macron

Interdicția accesului la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani fusese susținută puternic de președintele Emmanuel Macron, în contextul dezbaterilor tot mai intense privind efectele platformelor digitale asupra copiilor.

Macron declarase în aprilie, în fața unor liceeni, că statul trebuie să îi protejeze mai bine pe tineri în mediul online și susținuse explicit principiul „fără rețele sociale înainte de 15 ani”.

Franța ar fi devenit primul stat din Uniunea Europeană care aplica o asemenea interdicție generală, după modelul Australiei, unde accesul la mai multe dintre marile platforme sociale a fost restricționat pentru persoanele sub 16 ani.

Dezbaterea privind limitarea accesului copiilor la rețele sociale este în creștere și în alte state, în timp ce Uniunea Europeană pregătește la rândul său măsuri suplimentare pentru protejarea minorilor împotriva funcțiilor considerate nocive ale platformelor.

Macron cere o nouă lege

Emmanuel Macron nu renunță însă la proiect după decizia Consiliului Constituțional. Palatul Élysée a anunțat că președintele i-a cerut premierului Sébastien Lecornu să refacă proiectul astfel încât noul dispozitiv să țină cont atât de observațiile judecătorilor constituționali, cât și de cadrul juridic european.

Obiectivul lui Macron este ca o nouă formă a reformei să poată intra în vigoare până în primăvara anului 2027, înainte de alegerile prezidențiale din Franța.