Liderul senatorilor PSD îi răspunde lui Nicușor Dan, după ce președintele a încercat să blocheze construirea hidrocentralelor în ariile protejate: Ar face imposibilă finalizarea proiectelor

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, susține că a analizat cererea de reexaminare a președintelui Nicușor Dan pe Legea hidrocentralelor, dar în Parlament nu va avea mari șanse să se modifice ceva. Zamfir arată că restricția de a construi în arii protejate pune în pericol multe dintre proiectele de hidrocentrale, iar PSD nu va permite acest lucru.

Zamfir: PSD va continua să susțină finalizarea hidrocentraelor în arii protejate!

”PSD VA CONTINUA SA SUSTINA FINALIZAREA HIDROCENTRALELOR IN ARII PROTEJATE!

VIATA OAMENILOR INAINTEA VIETII ORICARUI PESTITOR, RACUSOR SAU MOLUSCA

SIGURANTA ENERGETICA A ROMANIEI MAI PRESUS

DE ORICE

Am vazut solicitarea presedintelui, am parcurs argumentele dumnealui. Sigur ca le vom dezbate procedural in Parlament, însă pana atunci reiau cateva observatii:

1. În primul rand, toate elementele semnalate în cererea de reexaminare ce tin de claritatea textului, necesitatea (discutabilă) de a adauga o serie de definitii (de ex. definiția “beneficiarului”) precum si aspectele ce tin de procedura parlamentara parcursa pana la adoptarea legii de catre Camera deputaților au fost deja analizate de CCR iar curtea in intelepciunea ei a statuat ca legea respecta in integralitate rigorile constituționale!

Revenind la aspectele “pe fond” semnalate în cererea de reexaminare:

1. Se solicita excluderea din aria de aplicabilitatea exceptiei instituite la art 56 indice 1 a suprafetelor ce fac parte din Natura 2000.

Aceasta restrângere a ariei de aplicabilitate a legii ar face imposibilă finalizarea unora dintre proiectele care au constituit tocmai argumentul principal al elaborării legii. Reamintim faptul ca stadiile de execuție ale acestor proiecte sunt cuprinse intre 70-95% iar necesitatea lor cred ca nu mai merita menționata in actual context de criza energetică acută!

1. Introducerea suplimentară a unor garantii tehnice asociate mecanismului prevazut la art 56 indice 1, alin. ( nu este necesară si ar schimba tocmai scopul legii.

Procedura fiind una in sine excepțională, nu are logica sa impunem respectarea cadrului legislativ aplicabil situațiilor obisnuite – respectiv a prevederilor de la art 56 alin (3)- acolo unde legiuitorul a impus o succesiune de garanții: fundamentare științifică, aviz de specialitate, și aprobare la nivelul Guvernului.

Cu alte cuvinte sensul introducerii unor derogări a fost tocmai simplificarea mecanismelor clasice, mai ales dat fiind faptul ca aria de aplicabilitate a legii este una restransa- aceste excepții se aplica strict proiectelor demarate inainte de 2007, in baza unei hotărâri a CSAT, existand astfel un filtru solid de evaluare a oportunității pentru fiecare proiect.

4. Exceptarea capacităților energetice supuse lucrărilor de mentenanță, retehnologizare sau modernizare, prevăzută la art. II, are drept scop tocmai accelerarea termenelor și eficientizarea proceselor, dat fiind faptul ca natura schimbarilor generate de aceste tipuri de intervenții precum și potențialul impactului nu sunt in măsură sa condiționeze desemnarea proiectului prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, de existența unui obiectiv de apărare sau securitate națională. Aceste lucrari sunt unele cu caracter regulat si care nu pot fi conditionate/ întârziate de proceduri anevoioase dar fiind faptul ca impactul lor asupra mediului este unul minim.

Asadar, PSD ramane consecvent. Argumentele invocate nu sunt de natura se schimbe pozitia PSD.

In prima sesiune extraordinara/ordinara voi propune sa adoptam in regim de urgenta legea care continuarea lucrarilor la aceste obiective hidroenergetice.”, arată Daniel Zamfir.

Președintele trimite legea înapoi după înfrângerea de la CCR

Președintele Nicușor Dan refuză, pentru moment, promulgarea legii care ar putea debloca șapte mari proiecte hidroenergetice începute înainte de 2007 și o trimite Parlamentului spre reexaminare. Decizia vine după ce șeful statului a încercat să oprească actul normativ la Curtea Constituțională, dar judecătorii CCR i-au respins toate criticile. Președintele nu mai contestă acum constituționalitatea legii, ci oportunitatea sa, lipsa unor evaluări actualizate și riscul ca proiecte vechi de zeci de ani să fie reactivate fără suficiente garanții pentru mediu.

Miza este una majoră pentru sistemul energetic. Legea permite scoaterea unor terenuri din interiorul ariilor naturale protejate pentru finalizarea amenajărilor hidroenergetice aprobate și începute înainte de 29 iunie 2007. De asemenea, exclude anumite proiecte de securitate națională și lucrări efectuate la capacități energetice existente de la aplicarea procedurilor obișnuite de evaluare a impactului asupra mediului.

Ministerul Energiei identificase recent șapte amenajări ale Hidroelectrica ce ar putea beneficia de noul cadru legislativ: Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca.

Unele sunt realizate în proporție de peste 80-90%, dar sunt blocate de probleme juridice, contestații și proceduri de mediu.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă, după ce fusese respinsă inițial de Senat. Actul normativ a ajuns la promulgare pe 25 octombrie.

Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în noiembrie 2025, invocând încălcarea dreptului la un mediu sănătos, a legislației europene, a principiului bicameralismului și a normelor privind atribuțiile Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

CCR a respins însă obiecția prin Decizia nr. 735 din 24 iunie 2026 și a stabilit că legea este constituțională în raport cu toate criticile formulate. Decizia Curții a fost publicată recent, ceea ce a redeschis procedura de promulgare.

În loc să semneze decretul, președintele a utilizat a doua cale pe care i-o oferă Constituția și a trimis legea Parlamentului spre reexaminare.

Șapte proiecte hidroenergetice așteaptă deblocarea

Actul normativ ar putea influența direct mai multe investiții energetice începute în urmă cu zeci de ani și rămase nefinalizate.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Energiei și prezentate în presă, proiectele considerate eligibile sunt:

• amenajarea hidroenergetică Pașcani;

• amenajarea hidroenergetică Răstolița;

• amenajarea Surduc–Siriu;

• amenajarea râului Jiu pe sectorul Livezeni–Bumbești;

• amenajarea râului Olt pe sectorul Cornetu–Avrig;

• Complexul hidrotehnic și energetic Cerna–Motru–Tismana, etapa a II-a;

• amenajarea Cerna–Belareca.

Răstolița este realizată în proporție de aproximativ 91%, Livezeni–Bumbești a ajuns la 87%, iar Surduc–Siriu la 85%. Termenele de finalizare avansate pentru unele dintre proiecte ajung însă până în 2028-2030.

În cazul Răstolița, investiția are o putere instalată de 35,5 MW și o producție estimată la aproximativ 39,5 GWh pe an, dar Ministerul Energiei considera încă incert termenul punerii în funcțiune.

Amenajarea Livezeni–Bumbești ar aduce 65,24 MW, iar Surduc–Siriu, 97 MW. Cea mai mare capacitate din listă este asociată amenajării Cornetu–Avrig, cu aproximativ 131 MW, dar componentele proiectului se află în stadii de execuție foarte diferite.