„Jocurile Foamei” au început în România. Adrian Negrescu anunță ce urmează: „O iarnă foarte dificilă”.

Puterea de cumpărare a românilor continuă să se erodeze, iar efectele se văd tot mai clar în consum. Consultantul financiar Adrian Negrescu descrie situația drept o versiune românească a „Jocurilor Foamei” și avertizează că perioada dificilă este departe de a se fi încheiat. În opinia sa, 2027 ar putea debuta cu o iarnă extrem de grea, în condițiile în care facturile la energie și gaze riscă să crească, iar veniturile populației ar putea rămâne înghețate.

„Jocurile Foamei”, varianta România

Scăderea puterii de cumpărare a început să schimbe vizibil comportamentul românilor. În piețe, comercianții vorbesc despre clienți care cumpără cantități tot mai mici, în timp ce alții se îndreaptă către supermarketuri pentru a căuta promoțiile. Un caz în care un cumpărător a luat doar două roșii a devenit imaginea situației cu care se confruntă o parte dintre consumatori.

Consultantul financiar Adrian Negrescu consideră că astfel de situații sunt simptomul unei probleme economice mult mai ample. Într-o intervenție la Antena 3 CNN, acesta a comparat ceea ce se întâmplă cu o versiune autohtonă a „Jocurilor Foamei”.

„Da, pentru că suntem ca într-un fel de «Jocurile Foamei», în versiune românească. Iată, cu 12 luni, 12 episoade unul după altul, care, probabil, se vor prelungi cu un nou sezon: în 2027. Glumim, dar asta este realitatea: suntem, din păcate, într-o zonă de «Ice Age economic», i-aş spune. Un fel de epocă de gheaţă, în care totul a îngheţat, în care situaţia puterii de cumpărare este din ce în ce mai gravă”, a afirmat el.

Negrescu acuză statul că a alimentat scumpirile

Consultantul financiar pune deteriorarea puterii de cumpărare și pe seama politicilor fiscale din ultimii ani. El susține că prețurile energiei și gazelor au contribuit la inflație, în timp ce majorările succesive de taxe au pus o presiune suplimentară asupra populației.

Negrescu respinge ideea că actuala reducere a consumului trebuie privită doar ca o corecție după perioada în care salariile și pensiile au crescut. În analiza sa, statul a avut un rol important în această evoluție.

„Corecţia asta se întâmplă pentru că statul român, prin preţurile la energie şi gaze, a generat inflaţie, a generat creşteri de preţuri masive. A venit cu cu taxe peste taxe: de patru ori au crescut taxele în ultimii 5 ani de zile, motiv pentru care, bineînţeles, puterea de cumpărare s-a prăbuşit. Deci, statul român, politicienii au acţionat cu cinism pentru a aduna mai mulţi bani la buget şi, în felul acesta, pentru a reduce puterea de cumpărare a oamenilor”, consideră Negrescu.

Avertisment pentru 2027: facturi mai mari și venituri înghețate

Perspectivele pentru anul viitor sunt și mai îngrijorătoare în scenariul prezentat de consultantul financiar. Adrian Negrescu avertizează că o eventuală creștere a prețurilor la electricitate și gaze s-ar putea transfera rapid în facturile populației, tocmai într-o perioadă în care veniturile sunt deja afectate de scumpiri.

„Va fi un an 2027 extrem de greu, care va începe cu o iarnă foarte dificilă. Gândiţi-vă că se pregătesc în momentul de faţă să crească preţul energiei electrice, preţul gazelor. Toate astea vor genera nişte facturi la întreţinere foarte, foarte mari, pe care mare parte din populaţie nu va reuşi să le plătească. 2027 va fi un an în care, probabil, vor îngheţa toate veniturile populaţiei, pentru că datoriile sunt uriaşe”, a mai spul acesta.

Consumul scade, iar veniturile pierd teren

Presiunea descrisă de Negrescu se suprapune peste o deteriorare deja vizibilă a consumului. Inflația a coborât la 8,2%, însă România continuă să înregistreze cea mai rapidă creștere a prețurilor din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că veniturile populației continuă să piardă din valoare în termeni reali.

Numai efectul inflației a redus valoarea reală a salariului minim cu peste 200 de lei, în timp ce în cazul pensiei minime pierderea depășește 100 de lei. Și salariul mediu valorează, în termeni reali, cu câteva sute de lei mai puțin decât în urmă cu un an.

În aceste condiții, românii au început să taie din cheltuieli și să renunțe la anumite produse și servicii. Consumul este cu 6,2% sub nivelul din 2025, iar tendința descendentă durează deja de un an. Reduceri ale cumpărăturilor sunt vizibile atât în cazul alimentelor, cât și al carburanților.

Scăderea coincide cu perioada de consolidare fiscală, în care au fost introduse noi taxe și impozite, inclusiv majorarea TVA. Pentru Adrian Negrescu, toate aceste presiuni se traduc într-o putere de cumpărare tot mai slabă și într-un avertisment sever pentru lunile care urmează.