Confruntarea cu acuzațiile – O declarație de inocență
Într-un context marcat de suspiciuni și percheziții în rândul instituțiilor medicale de prestigiu din capitala României, Oana Sivache, șefa Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), a fost chemată să răspundă întrebărilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Aceasta a avut loc în urma investigațiilor efectuate la spitalele „Colțea” și „Sfântul Luca”, două dintre cele mai importante unități medicale sub administrarea ASSMB. La ieșirea de la sediul DNA, Sivache a oferit o declarație puternică, negând orice implicare în acte de corupție: „Niciodată nu am luat șpagă, nu am cerut, nu am dat un leu”.
Căutarea transparenței în sănătate
Această afirmație subliniază o dorință profundă de transparență și integritate în cadrul sistemului medical bucureștean, reflectând o poziție fermă împotriva corupției. Sivache și-a exprimat speranța că investigațiile vor servi drept un catalizator pentru „curățenie” în sector, evidențiind importanța dreptății și a unei gestiuni corecte și transparente a resurselor și procedurilor medicale.
Un fond de adevăr – Perchezițiile DNA
Investigațiile DNA au fost declanșate în decembrie 2023, cu focus pe posibile acte de corupție legate de implementarea serviciilor IT în cadrul spitalelor menționate. Această anchetă subliniază preocupările crescânde legate de integritatea proceselor de achiziție publică și gestionarea fondurilor în sectorul sanitar, punând sub semnul întrebării practicile și deciziile funcționarilor publici implicați.
În căutarea dreptății și reformei
Sivache a subliniat că toate numirile managerilor spitalelor au fost efectuate în conformitate cu legislația și procedurile existente, fiind prelungiri ale mandatelor anterioare și nu rezultatul unor decizii arbitrare. Aceasta indică un efort de a respecta cadrele legale în vigoare și de a asigura o conducere stabilă în instituțiile medicale implicate. Totodată, accentuează rolul organelor judiciare în clarificarea oricăror îndoieli privind legalitatea și moralitatea proceselor de numire și gestionare a resurselor în sectorul sanitar.
Direcția viitoare – Între speranță și provocare
Situația actuală pune în lumină provocările semnificative cu care se confruntă sistemul medical românesc în ceea ce privește lupta împotriva corupției și promovarea unui mediu de lucru etic și transparent. Declarațiile lui Oana Sivache reflectă o conștientizare a acestor provocări, dar și o speranță pentru un viitor în care integritatea și profesionalismul să primeze în administrarea serviciilor medicale. Este esențial ca acest caz să servească drept un punct de referință în evaluarea și implementarea reformelor necesare pentru a asigura un sistem de sănătate robust, eficient și, mai presus de toate, curat.
Un apel la acțiune și integritate
În concluzie, audierea Oanei Sivache de către DNA reprezintă nu doar un episod izolat în lupta împotriva corupției din România, ci și un moment crucial pentru reflecție și acțiune în sectorul sanitar. Pe măsură ce ancheta avansează, este crucial ca toți actorii implicați să își asume responsabilitatea și să colaboreze în vederea stabilirii adevărului. Transparenta, integritatea și responsabilitatea trebuie să devină principiile cardinale în gestionarea instituțiilor medicale, asigurând astfel îmbunătățirea continuă a calității serviciilor oferite pacienților.
Declarațiile lui Oana Sivache și ancheta în curs evidențiază un punct de cotitură posibil pentru sectorul medical românesc. Acestea subliniază nevoia acută de reformă și de schimbare a mentalităților, îndemnând la o abordare mai etică și transparentă în administrarea și implementarea serviciilor medicale și IT. Este imperativ ca toate părțile interesate – de la funcționarii guvernamentali și managerii de spitale până la personalul medical și pacienți – să colaboreze pentru a construi un sistem de sănătate mai rezilient și mai corect.
Pentru a avansa în această direcție, este esențială o analiză profundă și comprehensivă a procedurilor de achiziție publică, a politicilor de numire a managerilor și a practicilor de gestionare financiară în spitale. Acest demers ar trebui să fie însoțit de măsuri concrete de accountability, precum și de dezvoltarea unui cadru legislativ și etic robust, care să prevină și să pedepsească actele de corupție.
Mai mult, educația și formarea continuă a personalului din sectorul sanitar în domeniul eticii profesionale și al integrității pot juca un rol crucial în prevenirea corupției. Creșterea gradului de conștientizare a consecințelor corupției – atât la nivel individual, cât și colectiv – este fundamentală pentru cultivarea unei culturi organizaționale bazate pe valori etice solide.
În final, este important ca societatea civilă, mass-media și organismele de supraveghere să rămână vigilente și să continue să exercite presiune pentru transparență și responsabilitate în sectorul public. Iniciativele de monitorizare, raportare și dialog deschis între sectorul public și cel privat, organizațiile neguvernamentale și cetățeni pot contribui semnificativ la consolidarea integrității în sistemul de sănătate.
Audierea Oanei Sivache de către DNA marchează un moment de reflecție pentru întregul sistem sanitar din România, reamintind urgenta și importanța luptei împotriva corupției. Pentru a naviga cu succes prin aceste provocări și pentru a asigura un viitor mai luminos pentru sănătatea publică, este esențial ca toate părțile implicate să adopte o poziție fermă împotriva corupției, promovând principii de etică, integritate și transparență în toate aspectele gestionării și furnizării serviciilor medicale.
