Un tribunal format din trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) – compus din magistrații Rodica Aida Popa, Oana Burnel și Simona Cârnaru – a hotărât să continue procesul penal împotriva fostei deputate PSD, Andreea Cosma. Decizia vine în contradicție cu Curtea de Apel Ploiești, care în aprilie acest an, a optat pentru încetarea procesului penal pe baza prescripției.
Înalta Curte a ales să reanalizeze cazul, în contextul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) examinează în prezent cazuri similare legate de aplicarea retroactivă a deciziilor Curții Constituționale Române (CCR) în dosarele de corupție. Astfel, verdictul CJUE ar putea avea implicații semnificative pentru procesul Andreei Cosma.
În 2018, Cosma a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru corupție, însă această hotărâre a fost anulată în 2020, după o altă decizie a CCR privind compoziția completurilor de judecată. Tribunalul Prahova a mers în aceeași direcție, decidând să înceteze procesul penal pentru tatăl și fratele Andreei Cosma pe 12 octombrie.
În centrul acestei confruntări judiciare se află cazurile C-74 și C-131 de la CJUE. Deciziile luate în aceste cazuri ar putea aduce lămuriri cu privire la modul în care sunt aplicate deciziile CCR în dosarele de corupție, în special în ceea ce privește prescripția. Pe 24 iulie 2023, CJUE a statuat că instanțele românești nu ar trebui să aplice o interpretare extinsă a ÎCCJ a deciziilor CCR referitoare la prescripție.
În acest context complex și încărcat, decizia ICCJ de a aștepta verdictul CJUE marchează o abordare prudentă și deliberată. Oricare va fi decizia finală, aceasta ar putea avea implicații profunde nu numai pentru Andreea Cosma, ci și pentru multe alte cazuri aflate într-o situație juridică similară.
Așadar, se aruncă o lumină nouă asupra unei serii de cazuri de corupție, iar decizia finală va influența profund felul în care justiția românească se va raporta la aceste cazuri în viitor. Prin urmare, ochii publicului și ai profesioniștilor din domeniul juridic sunt îndreptați către CJUE, așteptând un verdict care ar putea redefini peisajul juridic al României în materie de corupție.
