Grindeanu anunță termenul pentru schimbarea Guvernului Bolojan: „În august vom putea instala un nou Executiv”

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi seara că încearcă să formeze o nouă majoritate parlamentară și că este optimist că România ar putea avea un guvern cu puteri depline până la sfârșitul verii, respectiv în cursul lunii august.

Liderul social-democrat a recunoscut că nu dispune, în acest moment, de cele minimum 233 de voturi necesare învestirii unui guvern, dar a afirmat că negocierile vor continua în zilele și săptămânile următoare. Formula de la care pornește PSD ar urma să cuprindă UDMR, grupul minorităților naționale și alți parlamentari dispuși să susțină un executiv de tranziție.

Grindeanu: Nu am încă 233 de voturi, dar voi încerca să le strâng

Întrebat la Antena 3 CNN cum poate fi deblocată criza politică și cât timp mai poate funcționa actualul Guvern interimar, Sorin Grindeanu a anunțat că încearcă să construiască o majoritate parlamentară.

„Eu îmi doresc și fac tot ceea ce pot să avem un guvern cât mai repede. Sper să am succes din acest punct de vedere. În acest moment pot să spun că nu am încă numărul necesar, adică minimum 233 de voturi în Parlament, prin care să arăt că pot trece un guvern”, a declarat președintele PSD.

Grindeanu a precizat că lipsa unei majorități certe în acest moment nu înseamnă că negocierile au eșuat.

„Asta nu înseamnă că, în zilele și săptămânile următoare, nu voi încerca să strâng acest număr, astfel încât să avem un guvern stabil”, a adăugat el.

Întrebat când estimează că ar putea fi instalat noul executiv, liderul social-democrat a indicat drept termen sfârșitul verii.

„Să știți că am o doză destul de mare de optimism că vom putea face un guvern la sfârșitul acestei veri”, a spus Grindeanu.

„La sfârșitul acestei veri? Adică în august?”, a insistat jurnalista.

„În august, ultima lună”, a răspuns președintele PSD.

Formula de la care pornește PSD: UDMR și minoritățile

Grindeanu a explicat că PSD nu poate strânge singur cele 233 de voturi, însă a susținut că social-democrații sunt în prezent cel mai aproape de formarea unei majorități.

„În acest moment, PSD-ul nu strânge 233 de voturi pentru majoritate în Parlament, dar nici ceilalți nu o fac. Noi suntem cei mai aproape în a face acest lucru. Am speranța că, în următoarele săptămâni, vom putea avea această majoritate, astfel încât să avem un guvern stabil, așa cum își doresc românii”, a declarat liderul PSD.

Nucleul noii construcții ar urma să fie format din PSD, UDMR și grupul minorităților naționale. Pentru atingerea pragului necesar ar mai fi însă nevoie de voturile unor parlamentari din alte grupuri sau ale unor neafiliați.

„Efortul va fi de a strânge o majoritate – din perspectiva mea este posibil, dar nu este simplu – pe acest schelet: PSD, UDMR, minorități, cu un guvern poate de tipul celui enunțat de Kelemen Hunor la întâlnire, și să trecem de această etapă”, a explicat Grindeanu.

Liderul PSD nu a precizat de unde ar urma să vină voturile suplimentare și a refuzat să ofere detalii despre negocieri, argumentând că dezvăluirea acestora le-ar permite adversarilor să blocheze formarea majorității.

„Să vedem, fiindcă, dacă dezvolt, s-ar putea ca cei care doresc să continue să țină de scaune și să păstreze această stare proastă să continue să dinamiteze orice încercare de a forma un nou guvern”, a afirmat acesta.

Variantele AUR și atragerea unor parlamentari PNL, ridicate în discuție

În timpul interviului, jurnalista a susținut că, din punct de vedere aritmetic, PSD ar avea două variante principale: o înțelegere cu AUR, care și-ar dori reprezentare în viitorul guvern, sau atragerea unei părți dintre parlamentarii PNL.

Grindeanu nu a confirmat niciuna dintre aceste variante. El a evitat să spună dacă PSD negociază cu AUR sau cu parlamentari liberali și s-a limitat să afirme că încearcă să formeze o majoritate capabilă să susțină un guvern stabil.

Într-o altă parte a interviului, liderul PSD a precizat că intrarea AUR la guvernare nu a fost discutată la cea mai recentă întâlnire de la Palatul Cotroceni.

„Chestiunea legată de AUR nu a fost discutată”, a afirmat Grindeanu.

El a susținut că, la finalul consultărilor, concluzia a fost că PSD, UDMR și minoritățile trebuie să încerce să prezinte o formulă care să depășească pragul de 233 de voturi.

„Să încercăm totuși, PSD, UDMR și minoritățile, să venim cu o propunere care să aibă cât de cât o majoritate în Parlament, adică să treacă de 233 de voturi. Există această deschidere din partea minorităților, a PSD-ului și a UDMR-ului”, a relatat Grindeanu.

Un posibil „guvern de armistițiu”

Formula avută în vedere ar putea fi inspirată de propunerea prezentată de Kelemen Hunor la consultările organizate de Nicușor Dan.

Liderul UDMR a propus un „guvern de armistițiu”, cu un mandat de câteva luni, care să finalizeze reformele și jaloanele asumate prin PNRR, să adopte bugetul de stat pentru 2027 și să asigure trecerea peste perioada de instabilitate.

„Cel mai mult s-a vorbit despre acel guvern – cred că l-a numit de armistițiu Kelemen Hunor –, de tranziție, dacă vreți, de câteva luni, care să închidă PNRR-ul, să facă bugetul pentru anul 2027 și, în toamna târziu sau în iarna acestui an, să vedem dacă lucrurile pot continua cu guvernul acesta sau este nevoie de o nouă formulă”, a explicat Grindeanu.

Potrivit acestuia, PSD a acceptat atât propunerea lui Kelemen Hunor, cât și o variantă prezentată de liderul minorităților naționale, Varujan Pambuccian. Aceasta din urmă ar fi presupus refacerea fostei coaliții cu un prim-ministru independent politic, dar cu un cabinet format din reprezentanții partidelor.

„PSD-ul a fost de acord cu ambele variante, din dorința de a debloca”, a susținut liderul social-democrat.

Kelemen Hunor a confirmat public că a propus un guvern temporar, care să funcționeze cel puțin până la aprobarea bugetului pentru anul următor și să permită gestionarea proiectelor urgente privind PNRR și programul SAFE.

Grindeanu acuză PNL și USR că au blocat soluțiile

Președintele PSD a acuzat PNL și USR că au respins propunerile prezentate la Cotroceni pentru că doresc să păstreze actuala formulă guvernamentală.

„Cei care doresc să continue să țină de scaune și să păstreze această stare proastă vor continua să dinamiteze orice încercare de a forma un nou guvern, așa cum au făcut luni, la Cotroceni, când UDMR și minoritățile au venit cu propuneri rezonabile, cu care noi am fost de acord și pe care le-au respins PNL și USR”, a declarat Grindeanu.

Potrivit relatării sale, Dominic Fritz ar fi respins ideea unui armistițiu politic, iar poziția liderului USR ar fi fost susținută de Ilie Bolojan.

„Kelemen Hunor a spus că, dacă vorbim despre un guvern de armistițiu, înseamnă că toate lucrurile se pun în paranteză. Punem binele țării pe primul loc, trecem aceste luni, după care revenim la bătăliile politice. Dominic Fritz a spus că nu este de acord cu așa ceva, că realitatea politică este cu totul alta și că nu putem pune în paranteză aceste lucruri, chiar dacă vorbim despre PNRR, bugetul României, agențiile de rating și așa mai departe. Și a fost susținut în această chestiune de Bolojan”, a relatat președintele PSD.

Anticipatele rămân o soluție de rezervă

În cazul în care încercarea de formare a unei majorități eșuează, Grindeanu nu exclude organizarea alegerilor anticipate. El a subliniat însă că nu este scenariul dorit, în special din cauza efectelor instabilității politice asupra economiei.

„Este o soluție pe care eu n-am exclus-o niciodată și nici PSD-ul. Este constituțională, este pe masă, poate să existe. Nu este neapărat benefică”, a declarat liderul social-democrat.

Grindeanu a precizat că eventualele câștiguri sau pierderi electorale ale partidelor nu ar trebui să reprezinte principalul criteriu în evaluarea anticipatelor.

„Dincolo de procentele pe care le ia un partid sau altul, aceasta este democrația. Dacă românii votează într-un mod sau altul, acestea sunt regulile democratice și trebuie să le respectăm. Vorbesc însă despre celălalt aspect, cel legat de starea economiei, de instabilitate și așa mai departe. Nu este un scenariu de dorit”, a explicat acesta.

Potrivit lui Grindeanu, la cea mai recentă întâlnire de la Cotroceni despre alegerile anticipate s-a vorbit „extrem de puțin” și „aproape deloc”.

Criza politică durează de peste două luni

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea de cenzură depusă de PSD, AUR și PACE – Întâi România a primit 281 de voturi, cu mult peste pragul constituțional de 233.

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat ulterior pe Eugen Tomac să formeze un guvern, dar acesta și-a depus mandatul după ce nu a reușit să obțină sprijinul necesar. Următoarea variantă, Cabinetul Adrian Veștea, a fost respinsă de Parlament pe 22 iunie, cu numai 189 de voturi pentru, față de cele minimum 233 necesare.

De atunci, negocierile dintre PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților nu au produs o majoritate. Grindeanu susține acum că luna august ar putea aduce instalarea unui nou executiv, fără să dezvăluie însă ce parlamentari ar urma să completeze voturile PSD, UDMR și ale minorităților până la atingerea pragului de 233.