Front comun al președinților curților de apel după întâlnirea șefei CCR cu Bolojan: trimitere la precedentul soldat cu demisie

Președinții curților de apel din România cer clarificarea publică a informațiilor privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan, despre care s-a relatat că a avut loc vineri în biroul președintelui Senatului. Într-un comunicat semnat de 16 șefi de curți de apel, aceștia avertizează că lipsa de transparență în jurul unei asemenea întrevederi este „profund inadecvată” standardelor unei jurisdicții constituționale și poate genera îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate a CCR. Magistrații invocă inclusiv jurisprudența CEDO și precedentul din 2018, când Simina Tănăsescu a demisionat din funcția de consilier prezidențial după controversa provocată de o întâlnire cu un judecător CCR.

Președinții curților de apel intră astfel în controversa declanșată de întâlnirea neanunțată public dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, desfășurată cu doar câteva zile înainte ca CCR să se pronunțe asupra unor dosare cu miză juridică și politică importantă.

În comunicat, șefii instanțelor arată că solicită explicații inclusiv din perspectiva faptului că instanțele judecătorești sunt obligate să dea efect, în activitatea lor jurisdicțională, deciziilor Curții Constituționale.

„Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale”, se arată în document.

„Independența și imparțialitatea presupun și înlăturarea oricărei aparențe”

Președinții curților de apel pun accentul nu numai pe existența unei eventuale influențe efective asupra judecătorilor, ci și pe aparența de independență și imparțialitate.

„Independența și imparțialitatea justiției presupun nu numai absența oricărei influențe exterioare, ci și înlăturarea oricărei aparențe care ar putea genera îndoieli legitime. Transparența reprezintă, din această perspectivă, o garanție esențială a încrederii publice în actul de justiție”, afirmă semnatarii comunicatului.

În opinia acestora, aceleași exigențe trebuie aplicate și Curții Constituționale.

Comunicatul invocă în acest sens hotărârea CEDO din 21 martie 2024 în cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, referitoare la solicitarea unui ONG de a avea acces la agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale poloneze, într-un context în care existau informații privind posibile contacte cu un politician interesat de un dosar aflat pe rol.

„Aceste exigențe sunt aplicabile în egală măsură justiției constituționale. În cauza Sieć Obywatelska Watchdog Polska c. Poloniei, hotărârea din 21 martie 2024, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat interesul public al informațiilor privind agendele întâlnirilor unor judecători ai Curții Constituționale, într-un context în care existau suspiciuni privind contacte cu un om politic interesat de o cauză aflată în examinarea Curții”, arată președinții curților de apel.

CEDO a stabilit în cauza respectivă că informațiile despre agendele întâlnirilor erau de interes public, în special în contextul politic și al dezbaterilor privind imparțialitatea Curții Constituționale poloneze, și a constatat încălcarea articolului 10 din Convenție în ceea ce privește refuzul accesului la respectivele agende.

„Lipsa de transparență este profund inadecvată”

Tonul comunicatului devine categoric atunci când cei 16 președinți de instanțe se referă direct la întâlnirile netransparente dintre conducerea jurisdicției constituționale și reprezentanți politici.

„Din această perspectivă, lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională. Ea este de natură să genereze îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate, element fundamental al justiției constituționale, și poate produce consecințe grave asupra percepției publice privind corectitudinea și neutralitatea deciziilor Curții”, se arată în document.

Întâlnirea dintre Tănăsescu și Bolojan a fost relatată inițial de STIRIPESURSE.RO. Potrivit informațiilor publicate, aceasta a avut loc vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, nu a fost anunțată public, iar cei doi au fost văzuți ieșind pe rând din birou. La momentul publicării nu existau informații privind subiectele discutate. Informațiile au fost ulterior preluate și de alte publicații.

Precedentul din 2018, invocat explicit de șefii curților de apel

Comunicatul readuce în discuție și episodul din 2018, aflat deja în centrul mai multor reacții la actuala controversă.

Simina Tănăsescu era atunci consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis și s-a întâlnit cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu, într-un context în care era pusă în discuție durata mandatului acestuia la Curtea Constituțională.

„În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena-Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este «inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale»”, arată președinții curților de apel.

„Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual”, adaugă aceștia.

Demisia Siminei Tănăsescu din funcția de consilier prezidențial a fost anunțată oficial de Administrația Prezidențială la 20 iunie 2018, în contextul controversei privind discuția cu Petre Lăzăroiu.

Ce explicații cer cei 16 președinți de curți de apel

Președinții instanțelor vor să fie lămurite existența întâlnirii, cadrul acesteia, motivul pentru care a avut loc în biroul președintelui Senatului, scopul întrevederii și subiectele discutate.

„Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate”, se arată în comunicat.

Documentul se încheie cu un apel la aplicarea acelorași standarde tuturor jurisdicțiilor:

„Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept.”

Comunicat semnat de 16 șefi de instanțe

Documentul este semnat de 16 președinți de curți de apel, între care Liana-Nicoleta Arsenie, președinta Curții de Apel București, Dana-Cristina Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj, Florica Roman, președinta Curții de Apel Oradea, Mihai-Bogdan Mateescu, președintele Curții de Apel Pitești, precum și Petre-Valentin Bădița, președintele Curții Militare de Apel București.

Poziția comună are astfel o greutate instituțională aparte, venind de la conducerile instanțelor aflate imediat sub Înalta Curte în ierarhia sistemului judiciar.

Reacția CCR: neagă discutarea dosarelor, nu neagă întâlnirea

Curtea Constituțională a transmis sâmbătă o primă reacție în urma informațiilor apărute în presă. Simina Tănăsescu a respins „ferm și categoric” orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul CCR în afara cadrului legal. Precizarea nu neagă însă faptul că întâlnirea cu Ilie Bolojan ar fi avut loc și nu oferă informații despre scopul sau temele acesteia.

Controversa este amplificată de calendarul Curții. Luni, 17 august, CCR are programată o ședință în care se află pe ordinea de zi inclusiv dosarele privind modificările legislative în domeniul integrității și legea referitoare la Strategia națională pentru conservarea biodiversității.

Legea integrității a fost contestată inclusiv de senatori PNL și USR, în condițiile în care Ilie Bolojan este președintele PNL. Întâlnirea neanunțată public dintre liderul partidului și președinta jurisdicției care urmează să soluționeze sesizarea este tocmai contextul în care președinții curților de apel afirmă că, independent de ceea ce s-a discutat efectiv, este necesară eliminarea oricărei îndoieli privind aparența de imparțialitate.