Dinții pierduți ar putea fi crescuți din nou: Oamenii de știință pregătesc 'plombe vii' și înlocuitori biologici pentru implanturi

Cariile ar putea fi reparate într-o zi de dintele însuși, iar dinții pierduți ar putea fi înlocuiți cu structuri biologice crescute din celule. Mai multe echipe de cercetători lucrează la tehnologii care ar putea schimba radical stomatologia și ar putea reduce dependența de plombe, coroane și implanturi artificiale.

Experimentele au produs deja țesuturi dentare și structuri asemănătoare dinților, însă cercetătorii avertizează că tratamentele nu sunt pregătite pentru utilizarea pe oameni. Până la apariția lor în cabinetele stomatologice ar putea trece mai mulți ani, relatează BBC.

Cariile s-ar putea repara fără plombele clasice

Dinții au patru straturi principale: smalțul, dentina, cementul și pulpa dentară. Cariile apar atunci când bacteriile din placa dentară consumă zaharurile și produc acizi care atacă treptat smalțul.

În prezent, medicii îndepărtează țesutul afectat și umplu spațiul rămas cu un material artificial. Plombele nu reprezintă însă o soluție definitivă: rezistența lor poate varia între aproximativ cinci și 20 de ani, iar unii pacienți ajung să treacă prin intervenții repetate.

Cercetătoarea Anne George, profesor de biologie orală la Universitatea Illinois din Chicago, studiază proteinele care ajută dentina să se formeze, să se mineralizeze și să se repare. Cercetarea ar putea conduce la tratamente care stimulează dintele să producă singur dentină nouă și să repare leziunile provocate de carii.

Cum ar putea funcționa „plombele vii”

O altă echipă, coordonată de biochimista Hannele Ruohola-Baker, de la Universitatea Washington, încearcă să dezvolte așa-numitele „plombe vii”.

Celulele care produc smalț, numite ameloblaste, dispar după erupția dintelui. Din această cauză, smalțul pierdut nu se regenerează în mod natural.

Cercetătorii au folosit însă semnale chimice pentru a transforma celule stem în ameloblaste și odontoblaste, celulele care produc dentină. Combinate în laborator, acestea au format un organoid dentar capabil să secrete proteine specifice smalțului.

În viitor, asemenea proteine ar putea fi utilizate pentru realizarea unor materiale biologice de obturație sau ar putea fi aplicate direct pe dinții fisurați. Obiectivul pe termen lung este introducerea în gura pacientului a celulelor necesare formării unui dinte complet.

Dinți asemănători celor umani, obținuți în experimente pe porci

Cercetătorii conduși de Pamela Yelick, profesor la Facultatea de Medicină Dentară a Universității Tufts, au încercat să crească dinți asemănători celor umani folosind o combinație de celule umane și porcine.

Celulele au fost plasate pe o structură bioinginerească menită să reproducă mediul în care se dezvoltă un dinte. După trei luni, au apărut structuri asemănătoare dinților, cu un ritm de dezvoltare apropiat de cel natural al dinților de porc.

Experimentul reprezintă o dovadă că tehnologia ar putea funcționa, dar nu înseamnă că oamenilor le-au fost deja regenerați dinți. Echipa vrea să continue testele și să găsească o metodă prin care dinții să poată fi formați fără utilizarea celulelor provenite de la porci.

De ce dinții biologici ar putea fi preferați implanturilor

Implanturile sunt alcătuite dintr-un șurub introdus în os, un element de legătură și o coroană artificială. Ele nu conțin însă nervii naturali care permit unei persoane să simtă presiunea exercitată în timpul masticației.

Din această cauză, pacientul poate mușca prea puternic fără să-și dea seama și poate deteriora implantul. În jurul acestuia se pot acumula și bacterii, iar coroanele artificiale trebuie înlocuite, de regulă, după o anumită perioadă.

Un dinte biologic crescut din celule ar putea interacționa mai natural cu gingia, osul și nervii pacientului. Cercetătorii speră că acesta ar putea deveni o soluție mai durabilă decât implanturile actuale.

Când ar putea ajunge tratamentele la pacienți

Tehnologiile se află încă în etapa experimentală. Înaintea testelor pe oameni sunt necesare cercetări suplimentare, inclusiv studii pe primate, precum și dezvoltarea unor medii sigure în care celulele să poată forma un dinte complet.

Prin urmare, pacienții nu vor putea beneficia prea curând de dinți crescuți în laborator sau de carii care se repară singure. Cercetătorii consideră însă că stomatologia regenerativă ar putea transforma în viitor modul în care sunt tratate cariile și pierderea dinților.