Într-o eră dominată de transformări digitale și schimbări comportamentale, jocurile de noroc au fost mereu în centrul discuțiilor, fie că e vorba de beneficiile economice sau de pericolele sociale pe care le implică. Recent, Senatul României a luat o decizie tacită, dar esențială, adoptând o nouă legislație care vizează reglementarea publicității în acest domeniu. Inițiativa a venit în urma unei observări alarmante – un studiu realizat de GFK Romania, la cererea Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc, a dezvăluit că unul din patru bărbați au participat la jocuri de noroc în anul 2019.
Această nouă lege introduce mai multe schimbări cruciale, începând cu mesajele de prevenire care trebuie inserate în reclamele pentru jocurile de noroc. Un exemplu de astfel de mesaj este „Familie, viața socială, bunăstare: ești gata să riști totul?”. Aceste avertismente sunt menite să creeze o reflecție profundă în rândul potențialilor jucători, evidențiind riscurile asociate și impactul potențial negativ asupra vieții lor sociale și financiare.
Pe lângă reglementările privind publicitatea, legiuitorii români doresc să abordeze și creșterea exponențială a activităților comerciale legate de jocurile de noroc, care a fost amplificată de promovarea excesivă în spațiul public. În ultimii ani, această promovare a condus la crearea unei culturi care tinde să se consolideze în mentalul colectiv. Accesul ușor la jocuri de noroc, fie în mediul online, fie în numeroasele stabilimente stradale, a exacerbate problema, stimulând comportament impulsiv și dependența.
Dependența de jocurile de noroc poate degenera într-o serie de afecțiuni cuantificabile, de la comportament impulsiv, indatorare, până la vulnerabilizarea financiară a familiei și alterarea statutului socio-profesional. Pentru unele persoane, jocurile de noroc pot reprezenta o formă de divertisment ocazional, însă, pentru alții, acestea pot deveni un reper central al vieții, asociat cu stres major, anxietate, depresie și tulburări relationale grave, care sunt dificil de gestionat.
Un alt aspect important evidențiat este povara financiară, emoțională și socială a adicției, care afectează în mod disproporționat grupurile sociale marginalizate și dezavantajate. Potrivit datelor oferite de Oficiul Național al Registrului Comerțului, cifra de afaceri a companiilor care au ca obiect de activitate jocurile de noroc a fost de peste 9 miliarde de lei (aproximativ 1,8 miliarde de euro) în anul 2021. Această cifră uriașă reflectă anvergura fenomenului jocurilor de noroc în România, un fenomen ce poate fi abordat acum într-o manieră mai responsabilă datorită noilor reglementări.
Măsurile legislative introduse prin această lege vizează nu doar reglementarea publicității, ci și crearea unui mediu mai sigur și responsabil pentru toți participanții. În acest context, Camera Deputaților devine forul decizional esențial, având responsabilitatea de a superviza și de a contribui la implementarea eficientă a acestor reglementări.
Cu toate acestea, drumul spre un mediu de jocuri de noroc mai sigur și responsabil este unul lung și anevoios. Este vital ca toate părțile interesate – guvernul, industria jocurilor de noroc și comunitatea – să colaboreze pentru a asigura un cadru care promovează jocul responsabil, prevenirea dependenței și protecția grupurilor vulnerabile. Această nouă lege reprezintă un pas pozitiv în această direcție, deschizând calea către o discuție mai amplă și mai echilibrată despre locul jocurilor de noroc în societatea românească.
