Cum arată veniturile românilor: Salariul mediu net crește, pensia pierde teren în fața inflației, iar disparitățile regionale rămân uriașe

Vești importante din economie direct din ultimele date publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În iulie 2026, veniturile românilor au marcat o nouă creștere, dar diferențele dintre domenii și presiunea inflației își spun cuvântul.

Românii au câștigat mai mult în iulie: ce domenii au condus topul creșterilor

În luna iulie, „câştigul salarial mediu brut în România a ajuns la valoare de 9.709 lei, în luna iulie a acestui an, în creştere cu 1,5% faţă de luna anterioară, în timp ce valoarea netă s-a majorat cu acelaşi procent, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).”

Explicația oficialilor este legată direct de sezonalitate și performanță: „în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, de vacanţă sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).” Totodată, majorările s-au datorat și „realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte), cât şi reducerilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.”

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de diviziuni CAEN Rev.3 s-au înregistrat „cu 23,4% – în activităţi juridice şi de contabilitate, respectiv cu 20,2% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale; între 8% şi 14,5% – în activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi de închiriere şi leasing, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.” Alte majorări, între 3,5% și 6,5%, s-au consemnat în industria textilă, curierat, energie, agricultură și comerț cu amănuntul.

În sectorul bugetar, evoluțiile au fost modeste sau chiar negative: câștugul salarial net a crescut ușor în sănătate și asistență socială (+1,5%) și în administrația publică (+0,6%), dar „a scăzut în învăţământ (-1,1%).”

Domeniile în care veniturile nete au scăzut abrupt

Nu toți angajații au avut motive de bucurie. Scăderile au fost determinate de nerealizările de producție sau de lipsa primelor oferite în lunile anterioare.

Astfel, diminuări ale câştigului salarial mediu net au fost „între 7,5% şi 11,5% în fabricarea produselor din tutun, activităţi de editare, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, telecomunicaţii, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, respectiv între 1,5% şi 4,5% în intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii, activităţi ale portalurilor web, prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor, alte activităţi extractive, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală.”

Radiografia sistemului de pensii: 4,9 milioane de pensionari și disparități mari

În ceea ce privește veniturile seniorilor, „pensia medie lunară a fost de 2.942 de lei în trimestrul II 2026, în creştere cu 0,3% faţă de trimestrul precedent, iar numărul mediu de pensionari a fost de 4,913 milioane de persoane, în scădere cu 7.000 de persoane, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică.”

Din totalul acestora, „numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,573 milioane de persoane, în scădere cu 4.000 de persoane faţă de trimestrul precedent.” Cu toate acestea, din cauza scumpirilor, puterea reală de cumpărare a scăzut: „indicele pensiei medii reale, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete şi indicele preţurilor de consum, a fost de 98,1%.”

În structura sistemului, pensionarii pentru limită de vârstă sunt preponderenți (80,7%), iar în cadrul acestei categorii femeile reprezintă „55% din totalul acestora, respectiv 2,17 milioane femei.” Aceștia sunt urmați de beneficiarii pensiilor de urmaș (9,6%), ai celor de invaliditate (8%) și ai pensiilor anticipate (1,6%).

Disparitățile teritoriale sunt uriașe, raportul dintre pensionari și salariați variind de la „4 pensionari la 10 salariaţi în Municipiul Bucureşti şi în judeţul Ilfov, la 15 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman, respectiv la 14 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Vaslui.”

De asemenea, ecartul regional dintre pensia minimă și cea maximă a ajuns la 1.350 de lei, cu valori de „2.229 lei în judeţul Botoşani, 2.274 lei în judeţul Vrancea şi 2.285 lei în judeţul Vaslui faţă de 3.579 lei în Municipiul Bucureşti, 3.498 lei în judeţul Hunedoara şi 3.331 lei în judeţul Braşov.” Totodată, se păstrează o prăpastie între sexe: „în cazul pensiei pentru limită de vârstă, pensia aferentă femeilor a reprezentat 63% din cea a bărbaţilor.”

În plus, mulți români depind de sprijinul statului, astfel că „numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG3 nr. 6/2009 privind instituirea indemnizaţiei sociale, în trimestrul II 2026, a fost de 885.900 persoane”, dintre care 844.100 aparțin sistemului asigurărilor sociale de stat, adică 18,5% din totalul pensionarilor din această categorie.