Un nou studiu de amploare schimbă modul în care este privită infecția cu COVID-19. Dincolo de efectele directe ale virusului, cercetătorii atrag atenția asupra unui fenomen mai puțin vizibil, dar cu potențial impact major: reactivarea virusurilor latente din organism.
Specialiștii spun că o persoană obișnuită găzduiește, fără să știe, între 8 și 12 virusuri „adormite”. În mod normal, acestea nu provoacă simptome, fiind ținute sub control de sistemul imunitar. Însă infecția cu COVID-19 pare să schimbe acest echilibru fragil, potrivit IFL Science.
Virusuri vechi, probleme noi
Printre cei mai cunoscuți „rezidenți” ai organismului se numără herpesvirusurile, prezente de mii de ani în populația umană. Virusul herpes simplex tip 1 infectează, potrivit estimărilor, aproape două treimi dintre persoanele sub 50 de ani la nivel global. Alte exemple sunt virusul varicelo-zosterian, responsabil pentru varicelă și zona zoster, sau virusul Epstein-Barr, asociat cu mononucleoza și, mai recent, cu scleroza multiplă.
Aceste virusuri pot rămâne latente ani la rând, reactivându-se în perioade de stres sau când sistemul imunitar este slăbit.
Ce s-a aflat în laborator
Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea din Texas și bazată pe datele a peste 1.100 de pacienți spitalizați cu COVID-19, arată că mai mult de jumătate dintre aceștia au avut cel puțin o reactivare virală în timpul bolii.
Datele au fost colectate din 20 de spitale din SUA, în perioada mai 2020 – martie 2021, înainte de apariția vaccinurilor.
Potrivit autorilor, COVID-19 nu acționează întotdeauna ca o simplă infecție, ci poate perturba „ecosistemul” viral al organismului, generând o stare numită „disviroză”, un dezechilibru între virusurile latente.
Legături cu formele severe
Reactivarea acestor virusuri nu pare a fi doar un efect secundar. Cercetătorii sugerează că ar putea influența severitatea bolii.
De exemplu, citomegalovirusul detectat la nivel nazal a fost asociat cu colaps pulmonar, iar prezența virusului herpes simplex a fost corelată cu apariția cheagurilor de sânge.
Au fost identificate și reactivări ale unor virusuri mai puțin cunoscute, din familia Anelloviridae, extrem de răspândite în populație, dar încă insuficient înțelese. Deși nu provoacă direct boli, acestea ar putea agrava diverse afecțiuni.
Întrebări deschise
Cercetătorii subliniază că nu este încă pe deplin clar în ce măsură aceste reactivări contribuie direct la complicațiile COVID-19. De asemenea, rămâne de văzut cum influențează vaccinarea sau noile variante ale virusului acest fenomen.
Există indicii că unele virusuri latente, precum Epstein-Barr, ar putea avea legătură cu sindromul de COVID lung, însă relația exactă nu este încă pe deplin elucidată.
Ce înseamnă pentru pacienți
Descoperirile ar putea avea implicații concrete în tratamentul pacienților. Pentru unele dintre aceste virusuri există deja teste și terapii antivirale, ceea ce deschide posibilitatea unor intervenții mai țintite.
Mesajul de fond este clar: COVID-19 nu este doar o infecție virală izolată, ci un factor care poate destabiliza întregul „peisaj” viral din organism, cu efecte încă în curs de descifrare.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .