Coridorul feroviar România–Marea Egee se împotmolește în Bulgaria: 'Defecte critice', trasee imposibile și finanțare zero

Proiectul unei legături feroviare strategice între România, Bulgaria și Marea Egee se blochează încă din faza studiilor. Compania Națională pentru Infrastructură Feroviară din Bulgaria a anulat licitația pentru studiile de fezabilitate ale axei centrale a viitorului coridor Dunăre–Egee, după ce a descoperit „defecte critice” chiar în propriul caiet de sarcini.

Printre problemele recunoscute de compania bulgară se află variante de traseu care traversau un parc național și nouă rezervații naturale, contradicții privind destinația finală a coridorului, studii bazate pe date învechite și suprapuneri cu alte proiecte feroviare. Mai mult, licitația a fost lansată fără ca finanțarea să fie asigurată.

Decizia a fost publicată pe 17 iulie, la mai puțin de două luni după deschiderea ofertelor financiare depuse de cei trei candidați, scrie publicația bulgară economic.bg, potrivit Rador Radio România.

Proiectanții trebuiau să analizeze trasee prin zone în care construcțiile sunt interzise

Cea mai gravă problemă identificată privește traseele pe care viitorii proiectanți ar fi trebuit să le studieze. Unele variante traversau Parcul Național Balcanii Centrali și nouă rezervații naturale.

În documentația tehnică, chiar compania feroviară bulgară preciza că realizarea unor construcții feroviare în zonele respective este interzisă de legislația privind ariile protejate. Cu toate acestea, traseele au fost introduse printre variantele principale care urmau să fie analizate și pentru care statul ar fi plătit studiile de fezabilitate.

NRIC a ajuns ulterior la concluzia că elaborarea unui proiect pentru un traseu care nu ar putea primi autorizație de construire ar însemna o utilizare ineficientă a banilor publici și ar compromite rezultatul studiului.

Patru variante pentru traversarea Munților Balcani

Documentația prevedea analizarea a patru variante principale pentru traversarea Munților Balcani.

Una dintre soluții presupunea modernizarea căii ferate existente prin Triavna și Dăbovo. O altă variantă viza construirea unui tunel nou între Troian și Hristo Danovo. În calcul fusese luat și un coridor prin Plevna, însoțit de posibilitatea construirii unui nou pod peste Dunăre în apropiere de Nicopole.

A patra variantă prevedea o nouă secțiune montană între Elena, Tvărdița și Sliven, prin pasul Vratnik. Tocmai unele dintre aceste opțiuni intrau în conflict cu regimul juridic al zonelor naturale protejate.

Prioritățile s-au schimbat după acordul cu România și Grecia

Compania feroviară bulgară invocă și schimbarea priorităților după memorandumul semnat în decembrie 2025 de România, Bulgaria și Grecia.

Potrivit noii evaluări, alte trasee au ajuns într-un stadiu mai avansat de pregătire, inclusiv axa estică prin Plovdiv și Burgas și legăturile feroviare directe cu Grecia. În aceste condiții, studiul axei centrale a fost declarat „prematur”.

NRIC susține că proiectul nu mai este sincronizat nici cu planurile actualizate privind mobilitatea militară și marile fluxuri logistice internaționale. Dacă studiile ar fi continuat în actuala formă, rezultatele lor ar fi avut o relevanță strategică redusă.

Este o schimbare majoră față de justificarea folosită la lansarea procedurii, când nevoia unor noi capacități de transport între România, Bulgaria și Grecia fusese prezentată drept unul dintre principalele argumente ale investiției.

Studii care dublau proiecte deja pregătite

Reevaluarea a arătat că mai multe sarcini din licitație se suprapuneau cu investiții aflate deja în pregătire sau într-un stadiu avansat.

Unul dintre exemple este viitorul terminal intermodal de la Ruse. Deși proiectarea și construirea terminalului erau deja incluse într-un proiect distinct, firma care ar fi câștigat studiul pentru coridor trebuia să stabilească din nou zonele de atragere a mărfurilor și să justifice necesitatea investiției.

Compania avertizează că o asemenea analiză, realizată fără folosirea parametrilor deja stabiliți, ar fi produs rezultate incorecte.

O situație asemănătoare a fost identificată la Centrul Unic de Dispecerat din Gorna Oriahovița. În timp ce proiectul centrului se afla deja în pregătire, studiul coridorului cerea elaborarea simultană a unor noi soluții tehnice pentru aceleași instalații.

Investițiile într-o substație de tracțiune la Dăbovo, reparațiile pe linia Plachkovți–Krăsteț și reconstruirea complexului feroviar din Nova Zagora schimbaseră, la rândul lor, datele pe baza cărora fusese întocmit caietul de sarcini.

Coridor spre Grecia sau și spre Turcia

Compania bulgară a descoperit contradicții inclusiv în privința limitelor geografice ale proiectului.

Titlul licitației indica o legătură feroviară până la frontiera cu Grecia. Specificațiile tehnice cereau însă studii și pentru conexiunile cu Turcia, Marea Egee și Marea Marmara.

Nici punctul de plecare descris drept „Dunărea/frontiera cu România” nu era definit suficient de clar. Documentația indica o locație concretă în apropiere de Ruse, dar nu stabilea dacă proiectanții trebuiau să analizeze și alte puncte de-a lungul Dunării sau al frontierei dintre Bulgaria și România.

Aceste neclarități ar fi influențat inclusiv prognozele de trafic și volumul investițiilor necesare.

Licitația a fost lansată fără bani asigurați

A patra problemă majoră este lipsa finanțării. Încă de la lansarea procedurii, documentele arătau că finanțarea nu era asigurată.

Ca posibile surse erau menționate fondurile proprii ale companiei sau alte surse viitoare, fără să existe însă o linie bugetară aprobată ori un program european prin care studiile să fie plătite.

Ulterior, fondurile companiei au fost redirecționate către intervenții de urgență și către asigurarea cofinanțării naționale pentru Programul „Conectivitate în Transport”. Astfel, NRIC nu mai dispunea de resurse pentru contract.

Compania a concluzionat că semnarea unei înțelegeri fără bani asigurați ar fi „iresponsabilă din punct de vedere financiar”.

Proiectul nu este abandonat definitiv

Anularea licitației nu înseamnă că Bulgaria renunță oficial la ideea coridorului feroviar nord–sud dintre Dunăre și Marea Egee. Este oprită procedura concretă privind studiul axei centrale.

Reluarea proiectului va necesita însă un caiet de sarcini complet refăcut, variante de traseu compatibile cu legislația de mediu, corelarea cu investițiile deja începute și identificarea unei surse certe de finanțare.

Decizia poate fi contestată în termen de zece zile la Comisia bulgară pentru Protecția Concurenței. Dacă nu va fi depusă nicio contestație, noua conducere a companiei feroviare va trebui să decidă dacă și în ce condiții proiectul va fi relansat.

Oprirea procedurii a coincis și cu o schimbare la conducerea NRIC. În aceeași zi, ministrul bulgar al Transporturilor l-a demis pe directorul general Iordan Vărbanov și l-a numit în locul său pe Krasimir Șopov.