Ce desemnare ar putea face președintele Nicușor Dan. Detaliile care conduc spre această soluție

Președintele Nicușor Dan ar putea merge, după consultările de joi de la Palatul Cotroceni, pe varianta desemnării lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Calculul pornește de la numărul de parlamentari care susțin în acest moment propunerea PNL-USR, la care s-a alăturat până acum UDMR, dar și de la mecanismul constituțional al desemnării premierului. Dacă Mureșan nu va reuși să obțină votul Parlamentului, s-ar putea deschide drumul pentru o nouă desemnare, de această dată a candidatului PSD, Sorin Grindeanu.

Cu o zi înaintea consultărilor de la Cotroceni, partidele sunt aproape în același punct în care se aflau la începutul negocierilor.

PSD îl vrea premier pe Sorin Grindeanu și insistă pentru un Guvern format în jurul său. PNL și USR merg cu Siegfried Mureșan și exclud un Cabinet din care să facă parte PSD. AUR spune că nu va vota un Guvern din care nu face parte, în timp ce UDMR, care a susținut până acum formula PNL-USR și candidatura lui Mureșan, a pus pe masă și o a treia variantă: un Guvern format din oameni cu experiență în administrație.

Problema este că niciuna dintre tabere nu a prezentat până acum cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui Guvern.

În aceste condiții, consultările de joi pot fi momentul în care Nicușor Dan va încerca să afle nu doar ce candidat propune fiecare partid, ci și câți parlamentari se află, în realitate, în spatele fiecărei variante. De aici pornește și unul dintre scenariile luate în calcul pentru următoarea desemnare.

Calculul majorității: De la propunerea Mureșan la șansa lui Grindeanu

PNL și USR merg împreună la consultările de la Cotroceni cu propunerea Siegfried Mureșan. UDMR a susținut până acum aceeași variantă, chiar dacă Kelemen Hunor a pus între timp pe masă și o altă posibilă formulă de Guvern.

Aritmetica parlamentară poate conta în decizia pe care o va lua Nicușor Dan după consultări. PNL, USR și UDMR însumează împreună între 162 și 171 de parlamentari, peste cei aproximativ 126-129 ai PSD. Dintre cele două mari formule politice aflate în discuție, Mureșan ar porni astfel cu susținerea celui mai numeros bloc parlamentar. Asta nu înseamnă însă că are și majoritatea necesară pentru a trece Guvernul prin Parlament. Pragul pentru învestire este de 233 de voturi, iar chiar și în varianta maximală, cu 171 de parlamentari în spate, lui Mureșan i-ar mai lipsi cel puțin 62 de voturi.

Tocmai aici capătă greutate consultările de la Cotroceni. Nicușor Dan poate afla nu doar câte mandate stau oficial în spatele fiecărei propuneri, ci și dacă există disponibilitate în rândul celorlalte grupuri pentru susținerea unei anumite formule.

Grupul Minorităților Naționale are 17 parlamentari, iar alte câteva zeci de voturi sunt împărțite între UPR, SOS România, PACE și parlamentarii neafiliați. Niciunul dintre aceste voturi nu poate fi însă trecut automat în dreptul lui Mureșan. Pentru a ajunge la 233, candidatul desemnat ar trebui să atragă o parte importantă dintre ele prin negocieri politice.

În această ecuație, Siegfried Mureșan ar putea primi primul mandat tocmai pentru că pornește cu cel mai numeros bloc de susținere dintre formulele prezentate la Cotroceni. De acolo însă, calculele de pe hârtie ar trebui confirmate de votul Parlamentului. Dacă reușește să strângă cele 233 de voturi, formula PNL-USR-UDMR ar putea instala Guvernul. Dacă nu, un eșec la învestire ar putea schimba complet datele negocierii și ar putea deschide drumul către cealaltă mare variantă politică: Sorin Grindeanu. În această cheie poate fi citit și răspunsul lui Marian Neacșu, întrebat dacă PSD are deja cele 233 de voturi necesare: „Să așteptăm nominalizarea”.

Ce spune Constituția despre alegerea pe care o are Nicușor Dan

Constituția nu îl obligă pe președinte să dea primul mandat partidului cu cei mai mulți parlamentari atunci când acel partid nu deține majoritatea absolută.

Articolul 103 stabilește că, dacă există un partid care are majoritatea absolută în Parlament, președintele desemnează candidatul la funcția de prim-ministru în urma consultării acelui partid. Dacă o asemenea majoritate nu există, desemnarea se face după consultarea partidelor reprezentate în Parlament.

În actuala configurație, niciun partid nu deține singur majoritatea absolută. Asta înseamnă că Nicușor Dan nu este obligat să îl desemneze automat pe Sorin Grindeanu pentru că PSD este cel mai mare partid, dar nici nu este obligat să îl desemneze pe Siegfried Mureșan doar pentru că PNL, USR și UDMR însumează mai mulți parlamentari.

Nicușor Dan a mai făcut două desemnări. Doar Guvernul Veștea a ajuns la vot

Nicușor Dan a făcut deja două desemnări pentru funcția de premier după căderea Guvernului Ilie Bolojan. Prima a fost Eugen Tomac, pe 4 iunie, dar nu a mai ajuns însă în Parlament. După zece zile de negocieri în care nu a reușit să strângă susținerea necesară, și-a depus mandatul pe 14 iunie. În aceeași zi, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea.

Președintele explica atunci schimbarea de strategie: „În acest moment însă este clar că o soluţie politică este cea care este potrivită”.

Veștea a ajuns cu Guvernul în Parlament, dar nu a obținut majoritatea necesară. Pe 22 iunie, Cabinetul său a primit 189 de voturi „pentru” și a fost respins.

Un nou eșec readuce în discuție anticipatele. Dar aici apare paradoxul AUR

Articolul 89 din Constituție prevede că președintele poate dizolva Parlamentul, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Prin urmare, o eventuală respingere a unui Guvern condus de Siegfried Mureșan ar avea o miză suplimentară, pentru că Guvernul Veștea a fost deja respins de Parlament. Asta nu înseamnă însă că un al doilea eșec produce automat alegeri anticipate. Constituția impune mai multe condiții cumulative.

Nicușor Dan a spus, de altfel, că nu își dorește anticipatele, dar nici nu le mai exclude.

„Oamenii s-au săturat deja de incertitudine, de certuri între partide, dar alegerile anticipate nu înseamnă că peste o săptămână avem guvern. Alegerile anticipate înseamnă un calendar electoral, care probabil că se duce sau puțin înainte, sau puțin după Anul Nou. Înseamnă o concentrare și mai mare de atacuri între partide până atunci și o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică. De aia, nu îmi doresc în niciun chip să ajungem la alegeri anticipate, deși, așa cum stau lucrurile acum, nu mai putem spune că excludem”, a declarat Nicușor Dan.

Dacă actualul Parlament nu reușește să producă o majoritate și criza ajunge până la alegeri anticipate, raportul de forțe indicat acum de sondaje este foarte diferit de cel din actualul Legislativ. Cel mai recent Barometru INSCOP, realizat în perioada 1-7 septembrie, plasează AUR detașat pe primul loc, cu 39,7% din intențiile de vot. PSD este cotat cu 18,7%, PNL cu 16,3%, USR cu 9%, iar UDMR cu 5,5%.

Prin urmare, partidul care în actualul Parlament are aproximativ 90-92 de aleși este cotat acum la aproape 40% în intențiile de vot. Este și una dintre mizele politice ale actualului blocaj. Partidele care încearcă acum să construiască o majoritate fără AUR ar putea ajunge, prin anticipate, într-un Parlament în care AUR ar avea o pondere considerabil mai mare.

Nicușor Dan spunea că nu vrea să trimită Guverne la vot fără majoritate

De altfel, după eșecul Guvernului Veștea, Nicușor Dan nu s-a grăbit să facă o nouă desemnare. Președintele a explicat că o succesiune de Guverne respinse ar putea vulnerabiliza România inclusiv în raport cu agențiile de rating. Tot el spunea că nici Siegfried Mureșan, nici Sorin Grindeanu nu reușeau atunci să formeze o majoritate.

„În acest moment niciunul din cei doi premieri propuşi nu face o majoritate, dacă aş şti că o face, l-aş nominaliza mâine”, spunea Nicușor Dan.

Între timp, însă, timpul politic s-a scurs, iar presiunile pentru instalarea unui Guvern cu puteri depline au crescut.

„Evident că nu putem să mai așteptăm și va urma o desemnare”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a precizat că vrea să facă desemnarea înaintea plecării sale în Statele Unite.

PSD rămâne cu Sorin Grindeanu: „Să așteptăm nominalizarea”

Social-democrații îl propun pe Sorin Grindeanu și susțin fie un Guvern PSD, fie un Executiv format în jurul partidului.

Întrebat dacă PSD are deja cele 233 de voturi necesare învestirii, Marian Neacșu a răspuns: „Să așteptăm nominalizarea”.

El a precizat că negociatorii PSD „au fost activi toată perioada”.

În ceea ce privește o eventuală înțelegere cu AUR, Neacșu a spus că „discuții putem să facem cu toată lumea”, dar a negat că în acest moment ar exista o formulă de Guvern PSD-AUR.

PNL și USR merg la Cotroceni cu Siegfried Mureșan

De cealaltă parte, PNL și USR merg cu Siegfried Mureșan. Liberalii mențin și linia roșie anunțată anterior: nu vor să facă parte dintr-un Guvern împreună cu PSD.

„Ilie Bolojan a spus că dacă nu se acceptă varianta pe care noi am propus-o – o alternanță la guvernare a PNL-USR-UDMR, respectiv PSD – atunci putem discuta alte variante, dar sub nicio formă nu un guvern din care să facă parte PSD”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL Ionel Bogdan.

PNL așteaptă însă desemnarea președintelui înainte de a lua o nouă decizie.

„Vom vedea cum vor decurge consultările cu președintele României și în urma acestor consultări, în urma desemnării, ne vom întoarce în partidele noastre și vom lua deciziile care se impun”, a mai spus Bogdan.

Kelemen Hunor propune și „a treia variantă”

Kelemen Hunor a pus însă înaintea consultărilor și o altă variantă pe masă: un Guvern situat undeva între unul politic și unul tehnocrat.

„O a treia variantă, undeva la mijloc, dar despre care nu am discutat, un Guvern alcătuit din oameni, funcționari, cu vechime de 30 de ani, de 25 de ani, directori generali, secretari generali adjuncți. Oameni care au lucrat și cu PNL, și cu PSD, și cu PD, și cu noi, care cunosc domeniul, care au autoritate, au experiență. Nu trebuie să aduci din zona multinaționalelor, din zona de business”, a spus liderul UDMR.

UDMR menține, în același timp, linia roșie privind AUR și nu dorește să facă parte dintr-o majoritate dependentă de voturile partidului condus de George Simion.

AUR cere anticipate și pune propria condiție

AUR merge la Cotroceni cu același mandat: alegeri anticipate sau participarea la viitorul Guvern.

„Îi vom spune că suntem într-o situație complicată de blocaj, nu se poate forma o majoritate stabilă, că probabil cea mai decentă și rezonabilă soluție de ieșire din criză este organizarea de alegeri anticipate”, a declarat Petrișor Peiu.

Dacă Nicușor Dan va insista asupra formării unui nou Executiv, AUR îi va transmite că „nu vom vota un guvern din care nu facem parte”.

Mai sunt și alte nume pe masa negocierilor

Siegfried Mureșan și Sorin Grindeanu nu sunt singurele nume vehiculate în negocierile din ultimele zile. Alexandru Nazare și Luca Niculescu au fost puși pe lista posibililor premieri, iar miercuri seară a apărut și numele prim-viceguvernatorului BNR Leonardo Badea, fost parlamentar PSD.

UPR merge la Cotroceni cu propria propunere: Victor Ponta. Grupul lasă însă deschisă susținerea unei alte formule dacă aceasta poate construi o majoritate.

„Dacă, în urma consultărilor, se conturează o altă formulă politică în jurul căreia poate fi construită o majoritate parlamentară stabilă, UPR este disponibil să participe constructiv la discuţii şi să contribuie la identificarea unei soluţii”, a transmis grupul parlamentar.

Nu este exclusă nici o desemnare-surpriză din partea președintelui.