Președintele, „Comandantul Suprem”, este izolat. În noaptea dintre marți, 3 noiembrie și miercuri, 4 noiembrie, când victoria democraților a căpătat proporții monumentale, diplomații din principalele capitale europene puneau la îndoială următoarele mișcări ale lui Donald Trump. Cea mai urgentă întrebare privește Iranul. „New York Times” a dezvăluit că CENTCOM, comandamentul militar american unificat, a pregătit deja planul pentru reluarea atacurilor. Problema pentru Donald Trump este că Senatul, acum aflat sub controlul democraților, trebuie să aprobe alocarea unor fonduri suplimentare de 98 de miliarde de dolari și cel mai probabil democrații vor bloca această măsură.
Trump ar putea fi lăsat fără bani pentru război
Președintele a semănat confuzie declarând pentru „Financial Times” că nu a decis încă nimic. Cu toate acestea, posibilitatea unor bombardamente de acum până la sfârșitul anului rămâne ridicată. Războiul împotriva Iranului a costat deja Statele Unite aproximativ 47 de miliarde de dolari. Vara trecută, Pentagonul a solicitat încă 98 de miliarde de dolari. Pe 22 iulie, Camera Reprezentanților, controlată de republicani, a dat undă verde, în timp ce Senatul nu s-a pronunțat încă.
Ce se va întâmpla acum, cu ambele Camere ale Congresului în mâini democrate? Răspunsul pare simplu: majoritatea progresistă va refuza finanțarea pentru continuarea conflictului cu Iranul. Dar merită să amintim că noii membri ai Parlamentului aleși ieri (toți cei 435 de reprezentanți și 35 din 100 de senatori) își vor prelua mandatul pe 3 ianuarie. Prin urmare, Senatul va rămâne condus de republicani pentru încă două luni. Timpul pentru aprobarea finanțării se scurge. Alegerile de la jumătatea mandatului le-au oferit Pasdaranilor un avantaj obiectiv. La Teheran, se știe că Trump nu va avea sprijin pe Dealul Capitoliului și ar putea fi forțat să accelereze, riscând un eșec militar și politic răsunător. Aceasta este o situație îngrijorătoare și periculoasă, având în vedere nestatornicia lui Trump. În acest moment, atitudinea noului guvern din Israel va fi, de asemenea, un factor, mai ales dacă, așa cum pare probabil, Benjamin Netanyahu este exclus. Puțini, însă, sunt optimiștii care văd o licărire de speranță pentru negocierile în curs cu ayatollahii.
Situația privind războiul din Ucraina este puțin mai clară
Trump a ignorat în mod constant poziția Congresului în această privință. Cea mai clară dovadă? Pe 16 septembrie, ambele Camere ale Parlamentului au aprobat o legislație care impune sancțiuni asupra petrolului rusesc și penalități secundare pentru țările care cumpără țiței de la Moscova, în special China. Trump a semnat documentul pe 18 septembrie. Imediat după aceea, a încheiat un „pact pentru motorină” cu Vladimir Putin, eliberând fluxul de motorină pe piață și a continuat să-l delegitimizeze pe Volodimir Zelenski, chiar „sperând” la înlocuirea sa. Congresul, dominat de democrați, se va chinui să influențeze poziția acomodantă a Casei Albe față de Kremlin. Dar cifrele din spatele victoriei progresiste deschid o perspectivă anterior îndepărtată. Există o coaliție bipartizană puternică în Congres în favoarea trimiterii de arme la Kiev, în special rachetele Patriot, pe care Zelenski le-a solicitat insistent. Trump, însă, va putea bloca deciziile cu veto-ul său constituțional. Președintele a publicat deja o fotografie cu noua sa șapcă: roșie, având cuvintele „Mr.Veto” scrise cu alb. Dar atenție: blocul pro-ucrainean ar putea atinge pragul de două treimi în Cameră și poate chiar în Senat, unde ar putea fi necesare voturile a zeci de republicani. Dificil, dar nu imposibil. Dacă ar fi așa, Congresul ar putea inversa dramatic cursul triumfător din ultimii doi ani. Adică, fără cadouri pentru ucraineni, arme doar pe bani. În orice caz, Trump va gestiona în continuare relația directă cu Putin și va dicta metodele și calendarul eventualelor negocieri dintre Moscova și Kiev.
Bătălia internă va fi și mai complexă
Pe plan intern, o bătălie complexă, care durează de doi ani, este în desfășurare între Pentagon, Casa Albă și Capitoliu. Trump va fi obligat să ajungă la un acord cu Senatul democrat cu privire la viitoarele numiri importante, de la miniștri la judecători federali și judecători la Curtea Supremă. În plus, sesiunile bugetare vor deveni o capcană permanentă pentru Administrație. Încă o dată, Congresul condus de republicani mai are, teoretic, două luni la dispoziție pentru a aproba bugetul pe 2027, inclusiv pachetul masiv de cheltuieli militare de 1,5 trilioane de dolari. Democrații vor putea rezista cu obstrucționism și vor amâna dezbaterea bugetară până anul viitor, bazându-se pe noul echilibru de putere.
Relațiile cu China, însă, este puțin probabil să sufere schimbări substanțiale. Majoritatea democraților și republicanilor împărtășesc o neîncredere profundă față de liderul chinez. Pentru parlamentarii de la Capitoliu, China este mai degrabă un adversar care trebuie ținut sub control decât un interlocutor cu care să se stabilească sferele de influență respective. Progresiștii consideră că este esențial să se continue furnizarea de arme și asistență Taiwanului. O alianță bipartizană între democrați și republicani s-ar putea forma și pe această temă, capabilă să treacă peste veto-ul lui Trump. Ambele partide urmăresc cu o alarmă crescândă manevrele militare ale Chinei, precum și progresele sale în domeniul inteligenței artificiale. Obiectivul declarat al Casei Albe rămâne, însă, acela de a ajunge la un acord de coexistență cu Xi Jinping pe marginea Summitului G20 programat pentru 14 și 15 decembrie, la Miami.
Trump a exclus Europa din toate problemele: Iran, Ucraina, China sau Rusia. Înfrângerea de la jumătatea mandatului nu ar trebui să schimbe geometria strategică a Biroului Oval. Noul Congres va putea insista asupra unei implicări politice mai mari din partea aliaților. Dar, în realitate, nu va avea mijloace concrete pentru a-l forța pe președinte să își schimbe direcția. De exemplu, democrații nu sunt de acord cu politica tarifară, ale cărei efecte se transpun asupra importatorilor și, într-o oarecare măsură, asupra consumatorilor americani. Cu toate acestea, progresiștii se concentrează și pe protejarea economiei naționale. Este suficient să reamintim măsura cheie adoptată pe 16 august 2022 de Joe Biden: „Legea de reducere a inflației”, care oferă, printre altele, stimulente substanțiale pentru companiile străine care investesc în Statele Unite. Aceasta este cu siguranță mai puțin brutală decât tarifele vamale, dar se încadrează în aceeași logică protecționistă.
Ne putem aștepta, mai mult sau mai puțin, la același tipar în ceea ce privește NATO. Nici republicanii, nici democrații nu pun la îndoială angajamentul SUA față de Alianța Atlantică. Pe 16 decembrie 2023, Congresul a adoptat o lege care împiedică președintele să se retragă din NATO fără acordul Senatului. Unul dintre susținători a fost actualul secretar de stat, pe atunci senatorul Marco Rubio. Cu toate acestea, nimeni nu-l poate obliga pe Trump să înceteze să semene anxietate în rândul europenilor. Mai mult, chiar și progresiștii consideră că marile state ale Bătrânului Continent ar trebui să cheltuiască mai mult pentru apărarea lor. În plus, toată lumea este de acord că prioritățile SUA s-au schimbat. Europenii rămân prieteni, dar SUA trebuie acum să acorde mai multă atenție Americilor și regiunii Indo-Pacific.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .