Cazul Pașca provoacă revoltă în sistemul de asistență socială: Federația Columna-SCOR acuză politicile de dezinstituționalizare

Federația Columna-SCOR susține că situația descoperită în așezămintele administrate de Viorel Pașca nu poate fi desprinsă de criza sistemului public de protecție socială și de politicile de dezinstituționalizare aplicate într-un ritm pe care îl consideră nerealist. Organizația afirmă că DGASPC-urile au rămas fără capacitatea și instrumentele necesare pentru protejarea persoanelor adulte cu dizabilități și cere modificarea urgentă a legislației.

Într-un comunicat transmis vineri, Federația își exprimă „profunda îngrijorare” față de situația din dosarul instrumentat de DIICOT, în care sute de persoane vulnerabile au fost găsite în imobile care funcționau fără licențe pentru furnizarea unor servicii sociale rezidențiale.

„Federația Columna-SCOR își exprimă profunda îngrijorare față de situația gravă semnalată în cazul Viorel Pașca, aflat în prezent în atenția DIICOT și a Poliției Române, unde au fost identificate sute de persoane vulnerabile preluate de entități neautorizate, în afara cadrului legal”, se arată în comunicat.

Federația acuză un „vid de protecție” creat prin dezinstituționalizare

Potrivit organizației, cauza profundă a unor asemenea situații ar fi aplicarea accelerată a obiectivelor asumate de România prin PNRR privind dezinstituționalizarea și reintegrarea în comunitate a persoanelor adulte cu dizabilități.

Federația afirmă că sistemul public se confruntă cu o „imposibilitate obiectivă” de a asigura protecție unei părți dintre beneficiarii cu nevoi complexe.

„Implementarea acestui obiectiv, în forma și ritmul impus, a generat închiderea accelerată a unor servicii rezidențiale acreditate, reducerea capacității instituționale de preluare a persoanelor cu dizabilități severe, limitarea internărilor în centrele rămase funcționale și creșterea presiunii asupra comunităților nepregătite”, susține Federația Columna-SCOR.

Organizația afirmă că autoritățile centrale au promovat reintegrarea în comunitate fără să dezvolte în paralel suficiente servicii alternative.

„Statul a transmis implicit că aceste persoane trebuie «reintegrate», deși nu există servicii comunitare capabile să le asigure supraviețuirea în condiții de siguranță. Această presiune politică a generat un vid de protecție, exploatat ulterior de furnizori neautorizați, precum cei implicați în cazul Pașca”, se mai arată în document.

Dezinstituționalizarea este reglementată prin Legea nr. 7/2023 și prin Strategia națională pentru perioada 2022-2030. Legislația nu interzice în mod absolut admiterea în centre rezidențiale, dar o limitează și o condiționează, orientând cu prioritate persoanele către servicii în comunitate. În situațiile în care există riscul producerii unor consecințe grave asupra sănătății sau integrității, admiterea în centre publice se poate face fără limitarea numărului, însă cu avizul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.

„Avalanșă de solicitări” la nivelul DGASPC-urilor

Federația susține că direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului din întreaga țară primesc tot mai multe cereri privind instituirea unor măsuri de protecție pentru adulții cu dizabilități, îndeosebi pentru persoanele cu un grad ridicat de dependență.

„Din analiza noastră operațională, DGASPC-urile din întreaga țară se confruntă cu o avalanșă de solicitări privind instituirea unor măsuri de protecție pentru persoane adulte cu dizabilități, în special pentru cele cu grad ridicat de dependență”, precizează organizația.

Potrivit acesteia, direcțiile județene nu pot răspunde corespunzător cererilor din cauza legislației restrictive, a închiderii unor servicii rezidențiale, a lipsei alternativelor comunitare și a incoerenței politicilor publice.

„DGASPC-urile sunt puse în situația paradoxală de a primi cereri urgente de protecție, dar nu pot dispune măsuri, deoarece statul a interzis internările persoanelor cu dizabilități în centre rezidențiale și, totodată, a eliminat infrastructura necesară pentru protejarea acestor persoane”, susține Federația.

Afirmația privind interzicerea internărilor reprezintă poziția organizației sindicale. În realitate, cadrul legal permite în continuare internarea, însă numai în anumite condiții, pe locurile disponibile, de regulă pentru maximum 24 de luni și cu respectarea țintelor de dezinstituționalizare.

Federația apără DGASPC-urile: „Legea nu le permitea să intervină”

Comunicatul apare în contextul în care rolul instituțiilor județene a ajuns în centrul dezbaterii publice, după ce s-a constatat că spitale, autorități locale și servicii publice de asistență socială au trimis persoane vulnerabile către așezămintele familiei Pașca.

Federația susține că DGASPC-urile nu aveau atribuția legală de a verifica imobilele în care persoane fizice sau organizații neguvernamentale ofereau servicii în mod informal, fără acreditare ori licențiere.

„Este esențial de precizat că DGASPC-urile nu aveau competență legală de a controla entități neacreditate, ONG-uri sau persoane fizice care ofereau servicii sociale în mod informal. Prin urmare, DGASPC-urile nu puteau preveni sau opri activitatea entităților implicate în cazul Pașca, deoarece legea nu le permitea să intervină”, afirmă Federația Columna-SCOR.

Organizația precizează că instituțiile județene și reprezentanții angajaților din sistem ar fi avertizat în mod repetat că închiderea serviciilor rezidențiale, fără crearea infrastructurii comunitare, riscă să favorizeze apariția unor furnizori neautorizați.

Responsabilitatea ar reveni autorităților centrale

Federația atribuie autorităților centrale responsabilitatea pentru deficiențele sistemului și respinge transferarea acesteia către instituțiile județene.

„Federația Columna-SCOR subliniază că responsabilitatea pentru situațiile grave din domeniul protecției persoanelor cu dizabilități revine exclusiv autorităților centrale care au reglementat cadrul legal, nu instituțiilor județene obligate să îl aplice”, se precizează în comunicat.

Potrivit organizației, direcțiile județene nu pot modifica legislația și nici nu pot crea servicii noi în lipsa finanțării și a aprobărilor necesare.

Federația solicită „sancționarea celor responsabili pentru elaborarea și impunerea unor politici publice nerealiste, care nu reflectă situația reală din România”, precum și reglementarea urgentă a domeniului, astfel încât instituțiile județene să poată dispune măsuri eficiente pentru persoanele aflate în situații de risc.

Tribunalul a remarcat rolul instituțiilor statului

Poziția Federației vine după ce Tribunalul București a reținut, în motivarea deciziei de a respinge arestarea preventivă a lui Viorel Pașca și a celorlalți cinci inculpați, că o parte semnificativă a beneficiarilor fusese trimisă la Dumbrava chiar de instituții publice.

Instanța a arătat că spitale, servicii de ambulanță, autorități locale și servicii publice de asistență socială au apelat la familia Pașca deoarece nu identificaseră alte soluții pentru persoanele aflate în situații extreme de vulnerabilitate.

Tribunalul a precizat însă că acest context nu face activitatea inculpaților legală și nici nu exclude posibilitatea ca aceștia să fi urmărit obținerea unor foloase patrimoniale.

DIICOT a respins argumentul potrivit căruia implicarea instituțiilor statului ar diminua gravitatea acuzațiilor. Procurorii susțin că gruparea coordonată de Viorel Pașca ar fi exploatat atât vulnerabilitatea beneficiarilor, cât și disfuncționalitățile sistemului public.

Viorel Pașca și ceilalți inculpați, sub control judiciar

Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și Delia Mioara Păcală sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.

DIICOT susține că, începând din 2020, persoanele vulnerabile ar fi fost exploatate în 18 imobile neautorizate, prin preluarea pensiilor, indemnizațiilor și a altor venituri, limitarea legăturilor cu familiile și furnizarea unor servicii sociale și medicale în afara cadrului legal.

Tribunalul București a respins cererea de arestare preventivă și i-a plasat pe cei șase sub control judiciar, apreciind că privarea de libertate nu este proporțională în această etapă. DIICOT a contestat hotărârea, iar Curtea de Apel București a amânat pronunțarea definitivă pentru 13 iulie.

Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.