Avertisment al climatologului Roxana Bojariu: România poate ajunge în centrul unei „cupole de foc” / Ideea că „și pe vremuri era cald” e un mit

Climatologul Roxana Bojariu a explicat, luni seara, la Antena 1, că valurile extreme de căldură care au afectat Europa încă din prima lună de vară nu pot fi puse pe seama fenomenului El Niño, ci sunt legate direct de încălzirea globală. Potrivit acesteia, studiile recente de atribuire arată că astfel de episoade au devenit mult mai probabile și mai intense din cauza acumulării de energie în sistemul climatic.

Bojariu a precizat că cele două cupole de căldură apărute foarte devreme în Europa, încă din luna iunie, au avut o durată mare și o intensitate ridicată. Ea a respins ideea că fenomenul El Niño ar fi responsabil pentru aceste episoade.

„El Niño n-are nicio influență asupra celor două fenomene care au avut loc în Europa, cele două cupole care s-au declanșat foarte devreme, până la urmă, în luna iunie, în prima lună de vară, și care au durat destul de mult și cu o intensitate mare”, a explicat climatologul.

„Fără încălzirea globală, practic nu am fi avut această cupolă”

Roxana Bojariu a invocat un studiu recent de atribuire climatică, potrivit căruia probabilitatea unor asemenea valuri de căldură a crescut spectaculos în ultimele decenii.

„Există un studiu de atribuire recent, care ne arată că, dacă nu am fi avut această încălzire globală, practic nu am fi avut efectiv această cupolă. Și, clar, din 2003 până acum, probabilitatea de a avea astfel de val de căldură intensificată, astfel de cupolă, a crescut de 100 de ori”, a afirmat climatologul.

Ea a subliniat că, pe variabilitate naturală, un asemenea fenomen ar fi fost practic imposibil în urmă cu mai multe decenii.

„În anii ’50, pe variabilitate naturală, practic nu s-ar fi putut petrece un astfel de fenomen. E foarte clar, cifrele o arată, sunt studii destul de sofisticate, dar ele sunt deja validate de comunitatea științifică”, a mai spus Bojariu.

Răspuns pentru cei care spun că „și în trecut era cald”

Întrebată cum ar răspunde celor care susțin că și în trecut existau veri caniculare, iar diferența ar fi doar că presa acordă acum mai multă atenție fenomenelor extreme, Roxana Bojariu a spus că temperaturile ridicate au existat întotdeauna, însă nu cu frecvența, intensitatea și calendarul actual.

„Acest tip de fenomene au existat, evident, și în trecut, dar mult mai rar, la intensitate mai mică și nu declanșate atât de repede în an”, a explicat climatologul.

Potrivit acesteia, încălzirea globală adaugă energie în sistemul climatic, iar efectul este vizibil atât în valurile de căldură, cât și în episoadele de instabilitate atmosferică severă.

„E clar că avem de-a face cu o energie crescută în sistemul climatic, pe fondul încălzirii globale, care alimentează toate aceste sisteme de vreme. De aceea avem valuri de căldură mai intense, dar și instabilități mai puternice”, a spus Bojariu.

Cum știm ce temperaturi erau în trecut, înainte de termometre

Climatologul a fost întrebată și despre argumentul folosit frecvent de climatosceptici, potrivit căruia oamenii de știință nu ar putea ști cum arăta clima în trecut, înainte de măsurătorile moderne cu termometre.

Bojariu a explicat că, în România, există stații meteorologice încă din secolul al XIX-lea, iar stații care pot fi folosite astăzi în monitorizarea climatică funcționează de la începutul secolului XX. La nivel global, măsurătorile instrumentale oferă date relevante din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu corecțiile statistice necesare.

„Dacă facem o comparație cu sistemul de observare global, putem spune că, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu anumite corecții statistice, avem o idee despre temperatură, dar o idee foarte clară, pentru că e vorba de măsurare cu instrumente”, a arătat climatologul.

Pentru perioade mult mai îndepărtate, oamenii de știință folosesc alte metode, precum sedimentele oceanice, carotele de gheață și bulele de aer prinse în gheață, care păstrează informații despre atmosfera și temperaturile din trecut.

„Cu cât e gheața mai veche, cu atât ne ducem cu mașina timpului mai departe în trecut”, a explicat Bojariu.

„E important să înțelegem știința și să ne dezvoltăm aparatul critic”

Roxana Bojariu a avertizat că negaționismul climatic rămâne prezent în spațiul public, inclusiv prin declarații politice, iar răspunsul trebuie să vină prin educație și prin raportarea la surse științifice credibile.

„E foarte important să înțelegem știința și mai ales să ne dezvoltăm acel aparat critic. Aici, învățământul, educația și, până la urmă, educația permanentă. Fiecare dintre noi, la orice vârstă, trebuie să înțeleagă care sunt sursele autorizate pentru informații corecte științific și să evalueze, să despartă grâul de neghină”, a spus climatologul.

Bojariu, despre argumentul că „iarna mor mai mulți oameni decât vara”

Întrebată despre declarațiile unor oficiali americani care minimalizează valurile de căldură invocând faptul că, statistic, iarna ar muri mai mulți oameni decât vara, Roxana Bojariu a spus că, în anumite regiuni, mortalitatea este într-adevăr influențată și de temperaturile scăzute. Problema, a explicat ea, este că încălzirea globală ridică temperaturile în toate anotimpurile, iar impactul verilor tot mai fierbinți devine tot mai grav.

„Pe măsură ce încălzirea globală avansează, vei avea în net o mortalitate mai mare, pentru că mai repede crește mortalitatea din cauza temperaturilor din vară decât scade mortalitatea datorită creșterii temperaturii iarna”, a explicat Bojariu.

Climatologul a atras atenția că există deja regiuni în care viața devine extrem de dificilă fără mijloace artificiale de răcire.

„Sunt zone din India, sunt zone din Asia de Sud, în general, din Peninsula Arabică, unde, practic, fără mijloace artificiale, fără știință și tehnologie, nu ai putea supraviețui”, a spus ea.

România a fost parțial ferită, dar riscul rămâne

Întrebată la ce se așteaptă pentru restul verii, Roxana Bojariu a spus că există în continuare posibilitatea unor episoade severe de caniculă.

Ea a explicat că România a fost, de această dată, într-o poziție ceva mai favorabilă: la început s-a aflat la periferia cupolei de căldură, iar ulterior, când fenomenul s-a mutat spre zona noastră, intensitatea lui era deja diminuată.

„Noi nu vom trece printr-o săptămână de temperaturi cu 40 și peste 40 de grade Celsius, așa cum s-a întâmplat în mare parte din Vestul Europei”, a spus Bojariu.

Climatologul a avertizat însă că un astfel de scenariu nu este exclus în viitor. Dacă România s-ar afla chiar în centrul unei cupole de căldură, efectele ar putea fi mult mai grave.

„Se poate întâmpla și fenomenul în care noi suntem centrul în jurul căruia se dezvoltă cupola. Și atunci, evident, lucrurile sunt foarte serioase”, a spus Bojariu.

Soluții: avertizări rapide și orașe regândite pentru o climă mai caldă

Pe termen scurt, Roxana Bojariu a spus că efectele valurilor de căldură pot fi limitate prin sisteme eficiente de avertizare și alertare, astfel încât populația și autoritățile să poată reacționa rapid.

Pe termen mediu și lung, însă, climatologul avertizează că România trebuie să regândească modul în care își construiește localitățile. Orașele au nevoie de mai multă vegetație, mai mulți arbori, luciu de apă și soluții urbane adaptate la o climă tot mai caldă.

„Trebuie să regândim felul în care construim localitățile noastre, cum ne dezvoltăm, cu mai mulți arbori în aglomerările urbane, cu luciu de apă și altfel, în sensul naturii, nu împotriva ei”, a concluzionat Roxana Bojariu.