SANITAS respinge noua Lege a salarizării și avertizează că greva din Sănătate poate reveni: „Oferta «de nerefuzat» este mai proastă decât variantele anterioare”

Federația SANITAS respinge integral ultima variantă a Legii salarizării, făcută publică joi, 20 august, și avertizează că motivele care au dus la declanșarea grevei generale din Sănătate nu au dispărut, ci „se accentuează”. Sindicatul reclamă lipsa unei surse clare de finanțare, noua clasificare a unităților sanitare și specialităților, plafonarea sporurilor la 20% și faptul că propunerile transmise anterior de reprezentanții angajaților nu au fost preluate în proiect.

„Din punctul nostru de vedere, această variantă, pe care ministrul interimar al Muncii o lăuda zilele trecute ca fiind «o ofertă de nerefuzat», este mai proastă decât cele prezentate anterior!”, a declarat Iulian Pope, președintele Federației SANITAS.

Formula „ofertă de nerefuzat” fusese folosită recent de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, în special în legătură cu soluția găsită pentru aplicarea noii grile din Educație. SANITAS preia acum expresia pentru a critica ansamblul variantei de lege prezentate partidelor.

„În locul unei reforme a salarizării corecte și predictibile, ni se propune un mecanism care nu rezolvă problemele, ignoră valoarea socială a muncii angajaților din Sănătate și Asistență socială și face din limitarea cheltuielilor bugetare principala preocupare”, afirmă liderul SANITAS.

SANITAS: Propunerile noastre și „liniile roșii” au fost ignorate

Federația susține că ultima formă a proiectului nu preia soluțiile pe care le-a transmis autorităților în timpul negocierilor.

„În forma prezentată, propunerile formulate și fundamentate de Federația SANITAS nu se regăsesc în proiect, iar liniile roșii pe care le-am comunicat public și le-am susținut constant în cadrul discuțiilor cu decidenții politici nu au fost respectate”, arată organizația.

La începutul lunii august, SANITAS și Federația „Solidaritatea Sanitară” au transmis Ministerului Muncii și Ministerului Sănătății un pachet comun de modificări care cuprindea grile și coeficienți, clasificarea unităților și locurilor de muncă, reguli pentru sporuri și continuitatea serviciilor, protejarea veniturilor, finanțarea drepturilor salariale și salarizarea personalului TESA. Sindicatele cereau inclusiv menținerea sporului de tură la 15%, reguli clare pentru plata muncii în weekend și de sărbători și garantarea finanțării creșterilor salariale.

SANITAS avertiza atunci că un proiect ar putea fi acceptat numai dacă „niciun venit salarial total nu trebuie să scadă”, majoritatea salariaților beneficiază de creșteri de la intrarea în vigoare, iar regulile sunt finanțate și aplicabile.

Prima problemă: „Nu este precizată clar și credibil sursa de finanțare”

Prima dintre „capcanele” identificate de SANITAS este finanțarea viitoarelor drepturi. „Proiectul este profund impredictibil. Nu este precizată în mod clar și credibil sursa de finanțare din care urmează să fie asigurate creșterile salariale și plata sporurilor”, susține federația.

În opinia sindicaliștilor, simpla înscriere a unor drepturi în lege nu este suficientă dacă nu este stabilit și mecanismul de finanțare.

„O lege care promite venituri fără să stabilească mecanismul prin care acestea sunt finanțate riscă să transforme drepturile salariale în simple promisiuni, dependente permanent de constrângeri bugetare și de decizii ulterioare”, afirmă SANITAS.

Organizația critică și mecanismul valorii de referință: „Mai mult, o lege a salarizării construită pe o valoare de referință stabilită arbitrar poate să ne ofere surprize neplăcute în anii următori.”

Ultima variantă reduce valoarea de referință pentru decembrie 2026 și anul 2027 de la 4.100 la 4.000 de lei. Pentru funcțiile ale căror coeficiente nu au fost modificate, efectul matematic este o reducere de aproximativ 2,44% a salariului de bază prevăzut de noua grilă față de proiectul din iulie.

Proiectul conține însă o „diferență salarială tranzitorie”, astfel încât salariul aflat în plată în noiembrie 2026 să nu fie redus imediat. Simulările proiectului arată că, în Sănătate, aproximativ 39,4%-44,5% dintre pozițiile analizate ar avea nevoie de o asemenea compensație. Acordarea compensației înseamnă însă o plafonare a veniturilor pentru câțiva ani, în condiții de inflație ridicată.

SANITAS contestă noua „matrice” a salariilor din spitale

O a doua critică vizează una dintre principalele noutăți ale variantei din august: noul sistem prin care salariile din Sănătate sunt diferențiate în funcție de categoria unității și de specialitatea în care lucrează angajatul.

„Clasificarea activităților profesionale pe specialități și a unităților sanitare în șase categorii introduce un mecanism pe care îl apreciem ca cel puțin discutabil. Așa cum arată acum, acest mecanism riscă să creeze noi diferențe salariale între angajați care desfășoară activități comparabile”, susține SANITAS.

Proiectul împarte unitățile sanitare în șase categorii. La vârf sunt spitalele regionale de urgență, institutele naționale și unitățile cu paturi din centrele universitare, în timp ce în categoria a VI-a sunt incluse, între altele, unitățile medico-sociale, sanatoriile, cabinetele de medicină școlară și structurile de asistență comunitară.

Peste diferențierea după categoria unității este aplicată și una în funcție de specialitate. ATI, UPU, serviciile de ambulanță, anatomia patologică și medicina legală primesc un factor suplimentar de minimum 8%; chirurgia, cardiologia, oncologia și alte specialități din grupa a II-a – minimum 6%; o a treia grupă – minimum 4%, iar o a patra – minimum 2%.

Coeficienții efectivi pentru fiecare categorie de unitate ar urma să fie stabiliți anual prin hotărâre de Guvern, ceea ce explică și critica SANITAS privind predictibilitatea mecanismului.

Sporurile de 20%: „Nu reprezintă privilegii”

A treia problemă reclamată de federație este plafonul general impus sporurilor. „Limitarea sporurilor la 20%, prevăzută la art. 21, încorsetează întregul sistem de salarizare și ignoră particularitățile activității din Sănătate și Asistență socială”, afirmă SANITAS.

Sindicaliștii insistă că sporurile trebuie privite ca o compensație pentru condițiile specifice de muncă, și nu ca un beneficiu suplimentar fără justificare.

„Sporurile nu reprezintă privilegii. Ele compensează condiții concrete de muncă: ture, muncă continuă în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, risc profesional, expunere, solicitare psihică și fizică și alte situații specifice acestor domenii.”

Proiectul fixează, ca regulă generală, plafonul sporurilor, compensațiilor, primelor și premiilor la 20% din suma salariilor de bază la nivelul ordonatorului principal de credite, existând însă și excepții ori mecanisme speciale pentru anumite domenii.

În Sănătate sunt păstrate, între altele, unele sporuri pentru condiții deosebit de periculoase, care pot ajunge până la 55%, iar proiectul majorează tarifele pentru gărzile și activitatea de continuitate efectuate în zilele libere. Aceste drepturi trebuie însă privite împreună cu regulile privind plafonarea globală și finanțarea lor.

Gărzile și continuitatea primesc majorări, dar SANITAS respinge ansamblul proiectului

Noua variantă păstrează unele modificări favorabile pentru personalul medical existente deja în forma din iulie. Gărzile de urgență prestate în zilele de repaus săptămânal și de sărbători legale ar urma să fie remunerate cu un tarif orar majorat cu 30%, față de 20% în prezent, iar activitatea pentru asigurarea continuității în aceleași zile ar urma să fie plătită cu 40% în plus, față de 30%. Garda de monitorizare ar reprezenta 75% din tariful gărzii de urgență, iar garda la domiciliu 40%.

Documentele de impact estimează costuri de aproximativ 539-577 de milioane de lei anual pentru gărzile medicilor și încă 240-250 de milioane pentru majorarea sporului de continuitate al asistentelor în zilele de repaus săptămânal.

SANITAS consideră însă că aceste elemente nu compensează problemele generale ale proiectului. „Nu putem accepta o construcție salarială care, sub pretextul reformei și al echității, riscă să producă noi inechități, noi incertitudini și noi pierderi pentru angajați”, transmite federația.

Apel către partide: „Respingeți acest proiect”

SANITAS cere tuturor formațiunilor parlamentare să nu voteze proiectul în forma actuală. „Federația SANITAS solicită public tuturor partidelor parlamentare să respingă acest proiect de lege în forma prezentată. Le cerem parlamentarilor să nu voteze o lege care este inechitabilă, injustă și fără o legătură reală cu valoarea socială a muncii angajaților din Sănătate și Asistență socială”, se arată în comunicat.

Sindicatul susține că reforma nu poate fi redusă la respectarea unei anvelope bugetare. „O lege a salarizării nu poate fi construită exclusiv prin formule contabile și constrângeri bugetare. Ea trebuie să recunoască responsabilitatea, complexitatea muncii, riscurile profesionale și rolul esențial pe care acești angajați îl au în funcționarea serviciilor publice.”

Apelul vine în condițiile în care partidele încearcă să ajungă la un acord rapid asupra proiectului, reforma salarizării fiind jalon în PNRR. În forma transmisă joi partidelor, documentele de impact indică un cost suplimentar estimat la aproximativ 11 miliarde de lei într-unul dintre scenarii și 12,84 miliarde în celălalt.

Avertismentul SANITAS: „Greva este suspendată, nu încheiată”

Finalul comunicatului conține și un avertisment privind reluarea conflictului de muncă. „Reamintim Guvernului și tuturor decidenților politici că greva din Sănătate este suspendată, nu încheiată”, subliniază SANITAS.

Federația declanșase greva generală la 28 iulie, după o grevă de avertisment organizată pe 20 iulie în peste 480 de unități sanitare. Acțiunea a fost suspendată la 31 iulie, sindicaliștii precizând încă de atunci că nu renunță la protest, ci oferă factorului politic timp pentru negocierea unui alt proiect de lege.

„Suspendarea grevei a fost o decizie de responsabilitate și a oferit decidenților politici timpul necesar pentru construirea unui proiect negociat corect cu partenerii sociali”, afirmă acum federația.

În opinia SANITAS, ultima variantă nu justifică menținerea acestei perioade de acalmie.

„Dacă rezultatul acestui proces este o lege mai proastă decât variantele precedente și care ignoră propunerile angajaților din sistem, atunci motivele care au determinat declanșarea conflictului de muncă nu numai că nu au dispărut, ci se accentuează.”