Ambasada Statelor Unite în România salută adoptarea de către Parlamentul României a modificărilor aduse Codului de procedură penală, lege care urmărește accelerarea proceselor în cauzele privind traficul de copii și abuzul sexual asupra minorilor. Mesajul a fost transmis în contextul unei mese rotunde virtuale organizate de International Centre for Missing & Exploited Children, dedicată consolidării eforturilor globale de combatere a abuzului sexual și exploatării sexuale a copiilor în mediul online.
„Justiția întârziată este o formă de justiție refuzată. Procesele privind traficul de copii și abuzul sexual asupra minorilor nu ar trebui să se întindă mai mult decât însăși copilăria”, transmite Ambasada SUA, într-un mesaj cu o puternică încărcătură simbolică pentru dezbaterea din România privind durata proceselor penale în dosarele cu victime minore.
Reprezentanța diplomatică americană afirmă că salută Parlamentul României pentru adoptarea, „cu o majoritate covârșitoare”, la 13 mai, a modificărilor aduse Codului de procedură penală, menite să întărească protecția copiilor și să crească eficiența procedurilor judiciare. Odată intrate în vigoare, susține Ambasada SUA, reformele vor contribui la soluționarea mai rapidă și mai predictibilă a cauzelor privind traficul de copii și abuzul sexual asupra minorilor.
Legea a fost adoptată cu 284 de voturi pentru în Camera Deputaților
Este vorba despre PL-x 228/2026, proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Camera Deputaților l-a adoptat la 13 mai, în calitate de for decizional, cu 284 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri.
Anterior, proiectul fusese adoptat de Senat, la 16 martie, cu 110 voturi pentru și trei abțineri. În stenograma ședinței Senatului, Diana Tușa, deputat PSD și președinta Comisiei speciale comune pentru combaterea traficului de persoane, a susținut proiectul în plen, afirmând că acesta urmărește reducerea duratei proceselor penale, în special în cauzele complexe de trafic de persoane și trafic de minori.
Inițiativa a fost promovată de un grup larg de parlamentari din mai multe partide. Potrivit datelor publicate pe site-ul Senatului, printre inițiatori se află parlamentari PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, POT, reprezentanți ai minorităților și parlamentari neafiliați, între care Diana Tușa, Robert Cazanciuc, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, Ștefan Pălărie, Oana Țoiu, Alina Gorghiu, Lucian Bode, Adrian Câciu, Natalia Intotero, Diana Stoica și alții.
Ce prevede reforma Codului de procedură penală
Legea adoptată urmărește eficientizarea procedurii penale, în special în dosarele complexe, precum cele de trafic de persoane, trafic de minori și infracțiuni sexuale comise asupra copiilor. Printre modificările anunțate se află eficientizarea camerei preliminare, prin reguli privind reunirea și disjungerea cauzelor, stabilirea unor termene mai scurte între ședințe, reguli privind formularea excepțiilor și dispoziții noi privind administrarea probelor.
Actul normativ mai prevede consolidarea drepturilor procedurale ale persoanei vătămate, inclusiv informarea acesteia la fiecare audiere cu privire la drepturile procesuale, accesul la dosar, posibilitatea de a formula cereri și excepții și comunicarea unei copii a rechizitoriului. De asemenea, sunt avute în vedere proceduri speciale de citare pentru persoanele protejate, astfel încât să fie asigurate confidențialitatea și siguranța victimelor.
O prevedere importantă, în cheia mesajului transmis de Ambasada SUA, este transferul competenței de judecare a infracțiunilor sexuale comise asupra copiilor de la judecătorii la tribunale. Reforma include și înregistrarea audio-video obligatorie a audierilor victimelor vulnerabile, prezența unui psiholog sau a unui alt specialist în condițiile legii și modernizarea metodelor de citare și comunicare, inclusiv prin mijloace electronice.
În dezbaterile din Senat, Diana Tușa a arătat că, în dosarele complexe de criminalitate organizată, cu rețele, victime multiple și conexiuni internaționale, procesele penale durează frecvent între cinci și opt ani și pot ajunge chiar la zece ani. Ea a dat exemplul unei minore traficate la 14 ani, identificată la 16 ani, care riscă să își petreacă ani întregi între parchete și instanțe, fiind chemată repetat la audieri și obligată să retrăiască faptele traumatice.
Diana Tușa: Victimele trebuie puse în centrul sistemului judiciar
Diana Tușa a prezentat adoptarea legii drept un pas important pentru reducerea duratei proceselor penale și pentru protejarea victimelor, în special a copiilor și tinerilor. Potrivit acesteia, victimele traficului de persoane, ale traficului de minori și ale abuzurilor sexuale au nevoie de o justiție rapidă, eficientă și adaptată nevoilor lor, nu de proceduri îndelungate care riscă să le revictimizeze.
„Prin această lege, reducem birocrația inutilă, accelerăm procedurile și punem victimele – în special minorii – în centrul sistemului judiciar”, a transmis Diana Tușa după adoptarea proiectului de către Camera Deputaților. Ea a legat această reformă și de efortul mai larg privind modificarea articolului 374 din Codul penal, referitor la materialele care conțin abuzuri sexuale asupra minorilor.
Mesajul Ambasadei SUA vine astfel ca o susținere externă importantă pentru filosofia reformei promovate de Diana Tușa și de Comisia specială pentru combaterea traficului de persoane: accelerarea procedurilor, protecție mai bună pentru victime și adaptarea justiției la realitatea cauzelor cu minori abuzați sau exploatați.
Legea a fost atacată la CCR de Înalta Curte
Deși adoptată cu o majoritate foarte largă, legea nu a ajuns încă la promulgare. Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în 22 mai 2026, sesizarea Curții Constituționale asupra actului normativ. ÎCCJ a invocat posibile încălcări ale mai multor prevederi constituționale, între care principiul legalității, egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare și principiile privind înfăptuirea justiției.
Prima critică majoră a ÎCCJ privește reglementarea reunirii și disjungerii cauzelor în procedura camerei preliminare. Instanța supremă susține că soluția nu este suficient de bine integrată în actuala arhitectură a Codului de procedură penală, în condițiile în care judecătorul de cameră preliminară are atribuții limitate la verificarea legalității sesizării instanței, a probelor și a actelor de urmărire penală.
A doua critică se referă la termenele în continuare în camera preliminară, fără citarea părților pentru termenele ulterioare celui inițial. ÎCCJ consideră problematică obligația părților de a „urmări parcursul dosarului”, pe motiv că această formulare ar fi vagă și ar putea afecta dreptul la apărare, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile, fără acces facil la internet sau fără competențe digitale.
A treia critică privește instituirea autorității de lucru judecat pentru anumite încheieri definitive ale judecătorului de cameră preliminară referitoare la legalitatea probelor și actelor de urmărire penală. ÎCCJ susține că o asemenea soluție ar putea limita posibilitatea instanței de fond de a verifica ulterior legalitatea unor probe, inclusiv în situații în care ar fi invocate nulități absolute.
Reforma, între urgența protejării copiilor și filtrul constituțional
În acest moment, soarta legii depinde de decizia Curții Constituționale. Dacă judecătorii constituționali resping sesizarea ÎCCJ, actul normativ poate merge la promulgare. Dacă obiecția este admisă, Parlamentul va trebui să reexamineze textele declarate neconstituționale.
Mesajul Ambasadei SUA pune însă presiune simbolică pe miza de fond a reformei, durata proceselor în care victime sunt copiii. Din perspectiva reprezentanței americane, procesele privind traficul de copii și abuzul sexual asupra minorilor nu ar trebui să se prelungească peste anii copilăriei victimelor.