Alertă pe Dunăre: debitul coboară sub estimările hidrologilor. Cernavodă, hidroenergia și navigația resimt efectele

Debitul Dunării la intrarea în România va continua să scadă în următoarele zile și ar urma să ajungă la numai 1.300 de metri cubi pe secundă până la sfârșitul săptămânii viitoare, de trei ori sub media multianuală a lunii august. Noua prognoză este chiar mai pesimistă decât estimările trimestriale ale hidrologilor și menține o presiune majoră asupra sistemului energetic, în condițiile în care ambele unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă sunt în prezent oprite din cauza nivelului extrem de redus al fluviului.

Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru intervalul 15-22 august 2026, debitul Dunării în secțiunea Baziaș va scădea de la aproximativ 1.400 mc/s în prezent până la 1.300 mc/s.

Valoarea este de trei ori mai mică decât media multianuală a lunii august, de aproximativ 3.900 mc/s. În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în general staționare, cu o ușoară tendință de scădere.

Noua estimare indică o deteriorare suplimentară față de prognoza trimestrială a INHGA. Pentru luna august, hidrologii anticipaseră inițial un debit maxim al Dunării de 2.000 mc/s și un minim de 1.450 mc/s. Prognoza actualizată coboară însă cu încă 150 mc/s sub acel prag minim.

La începutul lunii august, INHGA arăta că un debit de aproximativ 1.400 mc/s era comparabil cu minimul istoric înregistrat în 1985. Astfel, dacă prognoza de 1.300 mc/s se confirmă, debitul la intrarea în țară va coborî sub acest reper.

Dunărea continuă să scadă și la Cernavodă

Situația rămâne critică în zona Cernavodă. Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos valabile duminică, 16 august, indică pentru următoarele două zile o nouă scădere a cotei cu 1-3 centimetri, până la o valoare probabilă de minus 248 de centimetri.

Nivelul extrem de redus al Dunării a provocat deja oprirea întregii producții nucleare de la Cernavodă.

Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în 28 iulie, Nuclearelectrica precizând că măsura a fost determinată de nivelul „foarte scăzut, fără precedent” al Dunării, pe fondul secetei severe.

După mai multe intervenții pentru redirecționarea unei cantități mai mari de apă către zona din care este alimentată centrala, Unitatea 2 a putut fi menținută în funcțiune încă aproximativ două săptămâni, dar a fost oprită la rândul său în dimineața zilei de 13 august.

Nuclearelectrica a explicat că decizia a fost luată „de scăderea continuă semnificativă a nivelului fluviului Dunărea”, iar repornirea reactoarelor va fi decisă în funcție de evoluția nivelului apei și cu respectarea marjelor de securitate nucleară. Compania precizează că menținerea celor două reactoare în stare de oprire sigură nu are impact asupra populației, personalului sau mediului.

Aproximativ o cincime din producția normală de energie a României, indisponibilă

Consecința cea mai imediată a secetei hidrologice este asupra sistemului energetic. Cele două reactoare CANDU de la Cernavodă au fiecare o putere instalată de aproximativ 700 MW și, atunci când funcționează normal, energia nucleară asigură în jur de 20% din producția de electricitate a României.

Problema este amplificată de faptul că seceta nu afectează doar centrala nucleară, ci și producția hidro.

Transelectrica avertiza încă de la sfârșitul lunii iulie că indisponibilitatea producției nucleare se suprapune peste o „capacitate hidroelectrică redusă, pe fondul secetei”. Operatorul sistemului preciza că, în scenariul opririi ambelor unități nucleare, Sistemul Energetic Național trebuie echilibrat folosind toate resursele disponibile, inclusiv schimburile transfrontaliere de energie. Capacitatea tehnică de schimb import/export a rețelei românești este de aproximativ 4.000 MW.

Retragerea producției nucleare și reducerea hidroenergeticii fac România mai dependentă, în anumite intervale, de centralele pe gaze și cărbune, de producția regenerabilă disponibilă și de importurile de electricitate.

Situația nu înseamnă automat că există un risc imediat de întrerupere a alimentării populației, însă reduce rezerva de producție și face sistemul mai vulnerabil în orele de consum ridicat, mai ales pentru că producția fotovoltaică dispare după apus. De asemenea, o dependență mai mare de importuri și de centrale cu costuri de producție mai ridicate poate exercita presiune asupra prețurilor de pe piața angro.

Transelectrica arăta că seceta și canicula afectează simultan mai multe state europene, ceea ce poate limita avantajul importurilor tocmai în perioadele în care cererea regională de energie este ridicată.

Râurile din țară, în unele zone sub 30% din debitele normale

Situația este dificilă și pe râurile interioare. Pentru intervalul 16-22 august, INHGA estimează debite medii zilnice relativ staționare, fără o revenire semnificativă.

Pe ansamblul lunii august, regimul hidrologic este prognozat la numai 30-50% din mediile multianuale lunare.

O situație ceva mai bună, cu debite de 50-80% din normal, este așteptată pe râurile din bazinul Prahovei și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului.

În schimb, debitele ar urma să fie sub 30% din mediile multianuale pe Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad și Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenții Prutului și pe râurile din Dobrogea.

Aceste valori pot avea consecințe nu numai asupra producției hidroenergetice, ci și asupra alimentării sistemelor locale cu apă și asupra agriculturii. În zonele în care captările sau sistemele de irigații depind de cursurile de apă, scăderea cotelor poate reduce cantitatea de apă care poate fi preluată sau poate face pomparea mai dificilă. Impactul concret diferă însă de la un bazin hidrografic și de la o captare la alta.

Probleme și pentru navigația pe Dunăre

Nivelurile foarte scăzute ale fluviului pot afecta și transportul naval. La ape mici, adâncimea șenalului navigabil scade în punctele critice, ceea ce poate obliga operatorii să reducă pescajul și implicit cantitatea de marfă transportată de o navă.

Consecințele economice pot fi creșterea numărului de curse necesare pentru aceeași cantitate de marfă, întârzieri și costuri logistice suplimentare. AFDJ publică deja date speciale privind adâncimile minime din punctele critice ale Dunării, în timp ce la Cernavodă și în alte sectoare importante tendința apei rămâne descendentă.

Problemele pot fi importante inclusiv pentru transporturile de cereale, produse petroliere, minereuri și alte mărfuri vrac pentru care Dunărea reprezintă una dintre principalele rute comerciale.

Paradoxul secetei: pot apărea în continuare viituri rapide

Prognoza INHGA atrage atenția și asupra unui aparent paradox. Deși râurile au debite foarte mici, în cursul lunii august rămân posibile scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie și chiar viituri rapide în timpul ploilor torențiale.

În partea a doua a intervalului 16-22 august sunt posibile creșteri izolate de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte, mai ales în nordul, vestul și nord-vestul țării, ca urmare a averselor prognozate.

Astfel de episoade nu sunt în contradicție cu seceta hidrologică: o cantitate mare de precipitații căzută într-un timp foarte scurt poate provoca viituri locale, fără să fie însă suficientă pentru refacerea rezervelor de apă și pentru revenirea de durată a debitelor marilor râuri.

În lipsa unor precipitații consistente și extinse în întregul bazin dunărean, noua prognoză arată că presiunea asupra Dunării și a sistemului energetic românesc se va menține cel puțin până spre sfârșitul săptămânii viitoare.