Cîțu avertizează: Românii stau pe o „bombă cu ceas” financiară, prin bănci, pensii private și datoria statului

Fostul premier Florin Cîțu avertizează că românii sunt expuși masiv, direct și indirect, la riscul asociat datoriei publice a României, prin sistemul bancar, Pilonul II de pensii și depozitele bancare. Într-o postare pe Facebook, fostul prim-ministru susține că o eventuală retrogradare a ratingului României sub nivelul recomandat investițiilor ar lovi simultan populația prin pensii private, credite, curs valutar și inflație.

Florin Cîțu își începe mesajul cu o formulare de avertisment: „Bomba cu ceas… tic tac, tic tac”, acuzând o concentrare excesivă a riscului suveran în economia românească.

„Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat — media UE e 9,7%. De aproape trei ori mai concentrat”, a scris fostul premier.

Cifra este în linie cu datele din cel mai recent raport al BNR privind stabilitatea financiară, în care banca centrală arată că ponderea creanțelor guvernamentale în activele sectorului bancar era de 27,6% în martie 2026, față de o medie UE de 9,7% în septembrie 2025, și că această situație generează risc de rată a dobânzii și risc de concentrare. BNR notează, totodată, că în cazul unor evoluții adverse ale ratingului suveran, concentrarea poate deveni un canal de propagare și amplificare a riscurilor.

„Riscul este aproape 100% aruncat pe cetățeanul român”

Fostul premier susține că problema nu este doar expunerea băncilor, ci faptul că populația ajunge să finanțeze statul prin mai multe canale, fără posibilitatea reală de diversificare.

„Totuși, riscul este aproape 100% aruncat pe cetățeanul român. Pensia privată (Pilonul II) e investită 64% în titluri de stat, plus încă 28% în acțiuni dominate de bănci și companii de stat — băncile deținând la rândul lor titluri de stat. Depozitele bancare stau pe bilanțurile unui sector bancar cu expunere record pe același stat. Chiar și dacă nu vrea, românul este forțat să crediteze propriul stat — diversificarea e practic imposibilă”, afirmă Cîțu.

Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii administrate privat din Pilonul II aveau, la finalul lunii mai 2026, active de 227,5 miliarde de lei, iar titlurile de stat reprezentau 63,9% din total. Acțiunile aveau o pondere de 27,7%, urmate de fondurile de investiții și obligațiunile corporative, fiecare cu 3,4%.

Avertisment privind un downgrade: pensii mai mici contabil, credite mai scumpe, inflație mai mare

În mesajul său, Florin Cîțu leagă această concentrare de riscul unei retrogradări a României sub pragul „investment grade”, în contextul blocajelor politice și bugetare pe care le invocă.

„Consecința: un downgrade sub investment grade — scenariu tot mai puțin teoretic în situația în care nicio instituție a statului nu poate constituțional propune un buget pentru 2027 sau o rectificare — lovește direct în cetățeanul român pe toate canalele simultan. Într-un scenariu de downgrade cu un șoc de 200 de puncte de bază pe randamente, pensia scade contabil cu ~10-12%, creditul se scumpește, leul se depreciază, inflația crește din nou”, a scris fostul premier.

România se află în prezent la limita inferioară a ratingului recomandat investițiilor la marile agenții. S&P a confirmat în mai 2026 ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă, iar Fitch a menținut, în februarie 2026, ratingul „BBB-”, de asemenea cu perspectivă negativă. Moody’s a modificat în 2025 perspectiva României la negativă.

Cîțu susține că efectele unei astfel de crize de încredere ar fi resimțite direct de populație, inclusiv de cei care nu au luat decizii financiare riscante.

„Pentru o gospodărie medie, efectul imediat estimat este de ordinul unui salariu mediu net, pierdut în primul an. Fără să fi greșit cu nimic și fără vreun instrument de protecție. Doar pentru că este cetățean român și lucrează în România”, afirmă fostul premier.

Estimările privind scăderea contabilă a pensiei private și pierderea echivalentă unui salariu mediu net sunt prezentate de Florin Cîțu ca scenariu propriu, în ipoteza unui downgrade și a creșterii randamentelor cu 200 de puncte de bază.

Cîțu acuză transferul costului datoriei prin inflație

În finalul postării, fostul premier afirmă că expunerea mare pe titluri de stat explică și de ce inflația ar putea rămâne peste estimările oficiale.

„Această concentrare de risc explică și de ce inflația va rămâne, cel mai probabil, peste estimările oficiale: inflația peste dobânzi este mecanismul prin care costul datoriei se transferă tăcut de la stat la cetățean. Este exact ce observăm din 2022 încoace: patru ani în care dobânzile la economiile populației și randamente de stat au stat sistematic sub inflație”, a mai scris Florin Cîțu.