Guvernul Norvegiei se aşteaptă ca statul să obţină anul acesta venituri de 721,1 miliarde de coroane (78,71 miliarde de dolari) din producţia de petrol şi gaze, în creştere faţă de nivelul previzionat anterior, de 557,4 miliarde de coroane, în contextul izbucnirii războiului din Orientul Mijlociu, care a majorat preţurile energiei, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Norvegia produce aproximativ patru milioane barili pe zi (bpd) echivalent petrol dar guvernul minoritar susţine că veniturile excepţionale de pe urma preţurilor mai ridicate la petrol ar trebui adăugate la Fondul suveran de investiţii, deja cel mai mare din lume, care deţine active cu o valoare de 2.200 miliarde de dolari
Spre deosebire de alte ţări europene, Norvegia înregistrează mari excedente fiscale datorită fondului său, dar totuşi trebuie să limiteze cheltuielile pentru a evita majorarea dobânzilor şi creşterea inflaţiei pe plan intern stimulând prea mult cererea.
Săptămâna trecută, Banca Centrală a Norvegiei a majorat dobânda cu 25 puncte de bază, la 4,25%, mai devreme decât se aşteptau analiştii, pentru a contracara creşterea inflaţiei, determinată de majorările salariale şi costurile ridicate cu energia.
Guvernul Norvegiei estimează pentru acest an o cotaţie medie a barilului de ţiţei de 91 de dolari, în creştere faţă de nivelul din octombrie, de 67 de dolari, în timp ce preţul gazelor naturale ar urma să se situeze la 14 dolari pe milion de unităţi termice britanice (MMBtu)., în creştere de la 10,4 dolari per MMBtu.
De asemenea, Ministerul de Finanţe a înrăutăţit previziunile privind creşterea economiei excluzând industria petrolului (PIB-ul non-petrolier) la 1,7% în 2026, de la 2,1% în octombrie, pe fondul efectelor războiului din Iran.
Cheltuielile în numerar din fond ar urma să se situeze anul acesta la 579 miliarde de coroane, în scădere faţă de nivelul de 584 miliarde de coroane planificat în decembrie, a precizat Executivul.
