România și închiderea capacităților pe cărbune
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a transmis marți, comisarului european pentru energie, Dan Jørgensen, că închiderea celor 1.755 MW de capacitate pe cărbune, conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), programată pentru 1 ianuarie 2026, nu este posibilă fără alternative viabile.
Discuția de la Power Summit 2025
În cadrul Power Summit 2025 – Power Play, Burduja a avut o nouă discuție bilaterală cu Dan Jørgensen. Acesta a reiterat poziția României, subliniind că securitatea energetică națională nu poate fi compromisă și că țara nu poate renunța la cărbune fără a avea la dispoziție capacități noi de producție.
Impactul asupra sistemului energetic
Ministrul a avertizat că închiderea capacităților de producție pe cărbune fără înlocuiri adecvate va necesita un nivel mai mare de importuri de energie din țări precum Serbia și Bulgaria. Aceste importuri se bazează și ele pe cărbune și sunt, de asemenea, costisitoare.
Angajamentele României în privința mediului
Burduja a menționat că România a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 77%, ocupând locul întâi în Uniunea Europeană. De asemenea, a reiterat angajamentul de a renunța complet la cărbune până în 2032. Totuși, acest lucru nu poate fi realizat fără dezvoltarea capacităților echivalente.
Provocările în implementarea înlocuirii capacităților
Ministrul a explicat că grupurile pe gaz care ar trebui să înlocuiască centralele pe cărbune sunt în etapa de licitație, însă au existat multiple tentative eșuate de a finaliza acest proces. Prețul ridicat al turbinelor pe gaz a fost un factor semnificativ în dificultățile întâmpinate.
Renegocierea termenilor PNRR
În acest context, Ministerul Energiei solicită renegocierea PNRR și amânarea termenului de închidere a termocentralelor pe cărbune, argumentând că România are dreptul, ca stat membru, să facă această cerere pe baza unor circumstanțe obiective, care nu depind de controlul său.
Investițiile în interconexiuni energetice
Burduja a subliniat că România s-a conformat angajamentelor asumate, investind în extinderea și modernizarea conexiunilor transfrontaliere. Aceste investiții au avut un impact pozitiv asupra Republicii Moldova și Ucrainei, ajutând la dezvoltarea de noi surse de producție și retehnologizare.
Așteptările legate de cooperarea europeană
Ministrul a menționat că România se așteaptă ca și alte state membre să contribuie la dezvoltarea interconexiunilor, subliniind importanța unei piețe europene unice și funcționale în domeniul energiei.
