Contestația numirii Liei Savonea, respinsă de ÎCCJ. Declic duce disputa la Comisia Europeană

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv acțiunea prin care Comunitatea Declic contesta procedura derulată de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea Liei Savonea în fruntea instanței supreme. Judecătorii nu au analizat însă legalitatea procedurii pe fond, cererea fiind respinsă pentru lipsă de interes, potrivit organizației civice. Declic anunță că ia în calcul sesizarea Comisiei Europene.

Înalta Curte a respins și cererea Declic privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și solicitarea de trimitere la Curtea Constituțională a unei excepții de neconstituționalitate.

Hotărârea închide definitiv procesul început în vara anului 2025 și susținut, potrivit organizației, de peste 70.000 de cetățeni.

Important este că soluția procedurală nu stabilește dacă numirea Liei Savonea a fost legală sau nelegală și nici dacă procedura organizată de CSM a respectat toate cerințele de transparență contestate de Declic . Instanța a considerat că organizația nu justifică interesul necesar pentru ca aceste chestiuni să fie analizate pe fond.

Procesul privind numirea Liei Savonea, închis la Înalta Curte

Declic reclamă faptul că dosarul a trecut, timp de aproximativ un an, pe la instanțele din Cluj și Alba Iulia, înainte să ajungă la Înalta Curte, instituție condusă în prezent de Lia Savonea.

Organizația susține că CSM ar fi declanșat prematur și netransparent procedura pentru desemnarea conducerii instanței supreme. Avocații Declic au argumentat că numirea președintelui Înaltei Curți nu reprezintă exclusiv o chestiune internă privind cariera unui magistrat, ci privește independența justiției și, implicit, interesul public.

Aceste argumente nu au mai fost analizate în profunzime, după admiterea excepției lipsei de interes invocate în dosar.

„Este o zi neagră pentru justiția din România și un semnal dezastruos pentru cetățeni. Să li se spună celor 70.000 de semnatari ai petiției «Nu mai promovați judecători toxici!» că nu au «interes» să ceară o justiție corectă și transparentă este o absurditate”, a declarat Roxana Pencea-Brădățan, coordonatoare de campanii Declic.

Reprezentanta organizației acuză magistrații că au ales o soluție procedurală pentru a evita judecarea unui dosar incomod. Aceasta este însă poziția Declic, nu o constatare judiciară asupra motivelor pentru care instanța a pronunțat soluția.

Declic ar putea sesiza Comisia Europeană

Avocata organizației, Roxana Mândruțiu, susține că sesizarea CJUE și cea a CCR erau importante pentru lămurirea unei probleme mai ample: dacă desemnarea conducerii Înaltei Curți este doar o etapă din cariera unui judecător sau reprezintă o garanție instituțională de care depinde independența justiției.

„Cel mai probabil, vom sesiza Comisia Europeană pentru activarea articolului 258 TFUE”, a declarat avocata Declic.

O asemenea sesizare nu reprezintă însă o cale de atac împotriva hotărârii Înaltei Curți și nu duce automat la desființarea acesteia. Declic poate depune o plângere la Bruxelles, dar Comisia Europeană este cea care hotărăște dacă există indicii privind încălcarea dreptului Uniunii și dacă deschide o procedură de infringement împotriva României.

Potrivit Comisiei Europene, posibilele încălcări pot fi identificate inclusiv în urma plângerilor formulate de cetățeni sau organizații. Comisia poate solicita explicații statului vizat, poate emite un aviz motivat și, în ultima etapă, poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Cine este Lia Savonea

Lia Savonea a preluat conducerea Înaltei Curți la 1 august 2025, pentru un mandat de trei ani. Este judecătoare la instanța supremă din 2023, după ce a condus Curtea de Apel București timp de peste un deceniu.

În perioada 2017–2023 a fost membră a Consiliului Superior al Magistraturii, instituție pe care a și condus-o în anul 2019, potrivit profilului său profesional publicat de Rețeaua președinților curților supreme din Uniunea Europeană.

Numirea sa în fruntea Înaltei Curți a provocat încă de la început reacții puternice în societatea civilă. Declic a contestat procedura, susținând că aceasta a fost declanșată prea devreme și fără transparența impusă de importanța funcției.