VIDEO Siegfried Mureșan, promisiune pentru țară: Bugetul UE ar putea aduce României 66 de miliarde de euro, față de 60 de miliarde în propunerea Comisiei Europene

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a vorbit, într-un interviu acordat Digi24, despre negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, despre fondurile pe care le-ar putea primi România și despre ce s-ar întâmpla cu rolul său de co-raportor al Parlamentului European dacă va ajunge la Palatul Victoria.

Mureșan susține că poziția negociată de Parlamentul European ar putea aduce României 66 de miliarde de euro, față de aproximativ 60 de miliarde în propunerea Comisiei Europene. Rolul său de co-raportor pentru bugetul UE 2028-2034 este confirmat și de documentele Parlamentului European.

„Parlamentul European propune un buget cu 10% mai mare”

Mureșan a explicat că negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al UE sunt într-o etapă importantă și că Parlamentul European a adoptat o poziție mai ambițioasă decât propunerea inițială a Comisiei Europene.

„Comisia Europeană a propus în urmă cu un an de zile bugetul Uniunii Europene pe următorii șapte ani de zile. În Parlamentul European suntem doi co-raportori europarlamentari care conducem în numele Parlamentului European negocierile pentru Parlamentul European. Noi am format poziția de negociere a Parlamentului European și, sub conducerea mea, la recomandarea mea, la solicitarea mea, Parlamentul European propune un buget cu 10% mai mare decât propunerea Comisiei Europene”, a declarat premierul desemnat la Digi24.

Potrivit lui Mureșan, această poziție ar însemna pentru România o alocare mai mare decât cea prevăzută inițial.

„Asta ar însemna pentru România o alocare de 66 de miliarde de euro în loc de 60 de miliarde de euro”, a afirmat el.

Parlamentul European a stabilit într-adevăr, în aprilie 2026, mandatul pentru negocierile privind cadrul financiar 2028-2034, printr-un raport intermediar coordonat de Siegfried Mureșan și eurodeputata portugheză Carla Tavares.

Fondurile pentru coeziune și fermieri, în centrul negocierilor

Premierul desemnat a susținut că poziția Parlamentului European prevede creșteri importante și pentru principalele categorii de finanțare relevante pentru România.

„Am reușit să impun această poziție pe majoritatea Parlamentului European, colegilor din toate cele 27 de state membre, am reușit să impunem creșteri ale fondurilor de coeziune cu aproximativ 30% și creșteri ale fondurilor pentru fermieri cu 47%, inclusiv 50 de miliarde de euro pentru fermieri în contextul acordului de liber schimb cu statele din America Latină, Mercosur”, a spus Mureșan.

El a adăugat că negocierile nu sunt încheiate și că urmează discuții între Parlamentul European, Comisia Europeană și guvernele statelor membre.

„Toate aceste lucruri pe care le facem sunt bune pentru România, vor urma negocieri dificile între Parlamentul European, care susține o poziție bună pentru România, Comisia Europeană și guvernele celor 27 de state membre din Consiliul European și sper că rezultatul final să fie unul cât mai bun pentru România”, a declarat premierul desemnat.

Ce se întâmplă cu negocierile dacă devine premier

Întrebat dacă plecarea sa din Parlamentul European pentru funcția de prim-ministru ar putea afecta negocierile pentru bugetul UE, Mureșan a spus că va continua să apere interesele financiare ale României, indiferent de poziția pe care o va ocupa.

„Eu în fiecare zi în viața politică până acum am căutat să fac cât mai multe lucruri bune pentru România. Am făcut lucruri bune pentru România în fiecare zi în Parlamentul European și voi face asta și la conducerea Guvernului. Voi apăra ca prim-ministru al Guvernului României alocările pentru România pe care am reușit să le obțin în Parlamentul European. Deci eu le voi apăra fie din Parlamentul European, fie din poziția de prim-ministru al Guvernului României”, a afirmat Siegfried Mureșan.

Mureșan spune că poate rămâne vicepreședinte al PPE

Premierul desemnat a fost întrebat și dacă, în cazul în care va deveni șef al Guvernului, își va putea păstra funcția de vicepreședinte al Partidului Popular European.

„Sigur că da. Am fost ales”, a răspuns Mureșan.

El a invocat și faptul că în conducerea PPE există politicieni care dețin simultan funcții guvernamentale în propriile țări.

„Ca vicepreședinte al Partidului Popular European este o șansă în plus pentru România de a interacționa cu lideri europeni din alte state”, a spus el.

Replica la acuzațiile PSD privind Mercosur

În interviu, Mureșan a fost confruntat și cu acuzațiile lansate de social-democrați privind activitatea sa din Parlamentul European, inclusiv afirmația că ar fi votat împotriva agriculturii românești în cazul acordului Mercosur.

Premierul desemnat a respins acuzația și a susținut că acordul este benefic pentru România.

„Acordul Mercosur este un acord bun pentru România, tocmai de aceea poziția oficială a României și a guvernului României a fost de susținere a acestui acord”, a declarat el.

Mureșan a respins și afirmația potrivit căreia acordul de liber schimb ar pune în pericol agricultura românească, calificând această interpretare drept „populism pur”.

„Nu am văzut niciun fermier român care să fi spus că a suferit ca urmare a acordului de liber schimb cu America Latină. Din contră, mulți fermieri români în următoarele luni sunt convinși că vor exporta spre America Latină”, a spus el.

„Lucrez pentru România de 12 ani în Parlamentul European”

Mureșan a respins și acuzația că ar fi lucrat mai mult pentru Germania decât pentru România și a explicat traseul său profesional de după studiile efectuate în țară.

„Nu, nu este adevărat. Lucrez pentru România de 12 ani în Parlamentul European și am lucrat și înainte. Preocuparea mea a fost mereu să servesc România”, a declarat acesta.

El a povestit că, după liceul absolvit în România și studiile la Academia de Studii Economice din București, a urmat un master la Universitatea Humboldt din Berlin și ulterior a făcut un stagiu de șase luni în Parlamentul Germaniei.

Potrivit lui Mureșan, stagiul a avut loc în 2006, într-o perioadă în care Parlamentul Germaniei trebuia să ratifice tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

„Am putut atunci să lucrez tocmai pentru a convinge parlamentarii germani să ratifice tratatul nostru de aderare pentru ca noi să putem adera la 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeană și nu la 1 ianuarie 2008, cum se gândeau unii”, a afirmat premierul desemnat.