„Ce a căutat președinta CCR la Bolojan?” Daniel Zamfir cere explicații înaintea verdictului pe legea ANI

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, lansează acuzații grave după informațiile publicate de STIRIPESURSE.RO privind întâlnirea de vineri dintre președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan, președintele PNL. Senatorul PSD susține că întâlnirea ar avea legătură cu legea integrității, care urmează să fie judecată luni de CCR, și afirmă că Tănăsescu ar fi judecător-raportor în dosar.

Daniel Zamfir reacționează după informațiile obținute pe surse de STIRIPESURSE.RO potrivit cărora Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan s-au întâlnit vineri, 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Într-o postare pe Facebook intitulată „Întâlnirea de taină din biroul președintelui Senatului pentru salvarea lui Fritz”, liderul senatorilor PSD sugerează că discuția ar avea legătură cu ședința de luni a Curții Constituționale.

„Ce a căutat azi președinta CCR în biroul dlui Abrudean, să se întâlnească cu Bolojan???”, întreabă Daniel Zamfir.

Senatorul PSD formulează apoi o acuzație legată de repartizarea dosarului privind noua lege a integrității.

„«Întâmplător» dna Simina Tănăsescu și-a repartizat ei însăși dosarul care se dezbate luni pe legea ANI!”, susține Zamfir.

Întâlnire cu trei zile înainte de decizia CCR pe Legea ANI

Potrivit informațiilor obținute de STIRIPESURSE.RO, întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan a avut loc vineri în biroul președintelui Senatului și s-a încheiat în jurul orei 14.30, când cei doi au fost văzuți ieșind pe rând din biroul lui Mircea Abrudean.

Întâlnirea nu fusese anunțată public, iar până în prezent nu există informații privind subiectele discutate.

Curtea Constituțională urmează să decidă luni, 17 august, de la ora 11.00, asupra sesizărilor privind legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității. Pronunțarea fusese amânată în ședința din 12 august.

Legea a fost atacată la CCR atât de un grup de 27 de senatori USR și PNL, cât și, separat, de președintele Nicușor Dan.

Una dintre cele mai controversate prevederi este cea referitoare la persoanele pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi. Textul prevede, în anumite condiții, încetarea de drept a funcției sau mandatului la 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

De ce vorbește Zamfir despre „salvarea lui Fritz”

Prevederea are o miză directă pentru președintele USR și primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

În iunie 2026, Înalta Curte a tranșat definitiv litigiul acestuia cu Agenția Națională de Integritate, menținând constatarea conflictului de interese. Noua lege adoptată de Parlament conține norme tranzitorii care ar putea conduce la încetarea mandatului unor persoane aflate într-o asemenea situație, motiv pentru care textul a fost prezentat în dezbaterea politică drept „amendamentul Fritz”.

USR și PNL au contestat constituționalitatea aplicării unei asemenea consecințe unor situații juridice produse anterior intrării în vigoare a legii, invocând principiul neretroactivității. PSD susține, în schimb, forma adoptată de Parlament.

Legea integrității este, în același timp, un jalon PNRR de care sunt legați aproximativ 770 de milioane de euro, iar termenul indicat pentru îndeplinirea jalonului este 31 august.

Întâlnirea ridică problema aparenței de imparțialitate

Simplul fapt că președintele Curții Constituționale se întâlnește cu premierul nu este interzis în mod expres de legislație și, în lipsa unor informații privind conținutul discuțiilor, nu se poate afirma că întâlnirea ar reprezenta o ingerință în activitatea CCR.

Contextul ridică însă o problemă de oportunitate instituțională: șefa Curții se întâlnește în cadru nepublic cu șeful Guvernului și liderul PNL cu numai trei zile înainte ca CCR să judece o lege asupra căreia PNL este chiar unul dintre autorii sesizării de neconstituționalitate.

Judecătorii Curții Constituționale au obligația legală de a-și exercita funcția cu imparțialitate, iar independența lor în exercitarea mandatului este garantată de Constituție. Din această perspectivă, în cazul unor asemenea contacte devine relevantă nu doar existența sau inexistența unei influențe efective, ci și aparența de independență și imparțialitate a jurisdicției constituționale.