Zâmbetul forțat ne face rău… la propriu: Un studiu arată ce se întâmplă când suntem obligați să părem fericiți

Un zâmbet poate îmbunătăți starea de spirit, dar numai până la un punct. Repetat la nesfârșit și impus prin presiuni sau sancțiuni financiare, acesta poate avea efectul opus, sporind iritarea, furia și nefericirea. Un experiment realizat pe peste 1.100 de persoane pune sub semnul întrebării ideea că zâmbetul este întotdeauna o cale sigură spre fericire.

Zâmbetul este asociat aproape instinctiv cu bucuria și buna dispoziție. Dar ce se întâmplă când devine o obligație, când trebuie să îl afișăm indiferent de starea pe care o avem și să îl repetăm la fiecare interacțiune? Un nou studiu psihologic arată că expresia facială care ar trebui să transmită fericire poate ajunge să producă exact contrariul.

Cercetătorii au descoperit că un zâmbet provocat deliberat poate aduce o îmbunătățire modestă a stării emoționale. Efectul se diminuează însă atunci când oamenii sunt obligați să repete gestul, mai ales dacă nerespectarea cerinței este asociată cu pierderi financiare, notează SciTechDaily.

Rezultatele sugerează că între un zâmbet spontan sau unul afișat ocazional și obligația de a părea permanent fericit există o diferență importantă.

Când zâmbetul „de serviciu” devine o povară

Cercetarea a pornit de la o contradicție observată chiar de unul dintre autori. Nicholas Coles, doctor în psihologie și profesor la Universitatea din Florida, studiase ani la rând legătura dintre expresiile faciale și emoții. Experimentele anterioare susțineau ideea că zâmbetul poate contribui la creșterea fericirii.

Experiența sa profesională în relațiile cu clienții i-a ridicat însă semne de întrebare. Coles a povestit că fusese criticat pentru că nu reușea să zâmbească în permanență în timpul unui loc de muncă într-un parc tematic din Florida.

Experiența l-a făcut să se întrebe dacă rezultatele obținute în condiții de laborator se aplică și în situațiile în care oamenii trebuie să afișeze o expresie veselă la comandă, ore în șir.

Alături de Annabel Dang și Joao Francisco Goes Braga Takayanagi, cercetătorul a conceput un experiment care să reproducă o parte dintre presiunile întâlnite în mediul profesional. Studiul a fost publicat la 1 octombrie în Journal of Experimental Social Psychology.

Experimentul celor 1.174 de participanți

Cercetătorii au recrutat 1.201 de persoane pentru un experiment online, dintre care 1.174 au fost incluse în analiza finală.

Participanților le-au fost prezentate imagini plăcute, precum pisoi și flori, dar și imagini tulburătoare, care înfățișau furturi sau cazuri de maltratare a animalelor. O parte dintre ei au primit instrucțiuni să zâmbească, în timp ce ceilalți au fost lăsați să reacționeze natural.

Exercițiul a fost realizat fie o singură dată, fie de 10 ori, în funcție de grupul din care făceau parte participanții.

Pentru a reproduce presiunea de la locul de muncă, jumătate dintre voluntari au fost avertizați că ar putea pierde doi dolari din recompensa de șase dolari dacă nu respectă instrucțiunile și nu zâmbesc. În realitate, toți participanții au primit suma integrală.

După fiecare exercițiu, aceștia și-au evaluat nivelul de fericire, ceea ce le-a permis cercetătorilor să observe efectele repetării zâmbetului și ale presiunii financiare.

De ce un zâmbet poate aduce bucurie, iar zece pot provoca iritare

Rezultatele au scos la iveală diferențe importante în funcție de imaginile prezentate și de condițiile experimentului.

În cazul imaginilor neplăcute, participanții care au fost îndemnați să zâmbească o singură dată au raportat o creștere modestă a fericirii, comparativ cu cei care au reacționat spontan. Efectul s-a observat inclusiv în grupul avertizat că ar putea pierde bani.

Lucrurile s-au schimbat însă atunci când zâmbetul a trebuit repetat. Beneficiul emoțional s-a diminuat, iar asocierea repetiției cu presiunea financiară a eliminat efectul pozitiv.

În cazul imaginilor plăcute, rezultatele au fost și mai surprinzătoare. Un singur zâmbet forțat a produs o modificare redusă a stării de spirit, însă repetarea expresiei sau amenințarea cu sancțiuni financiare i-au făcut pe participanți mai puțin fericiți decât pe cei care au reacționat natural.

Analizele suplimentare au indicat și o tendință de creștere a iritării și furiei în aceste condiții.

„Dacă forțezi un zâmbet o singură dată, fără penalități financiare, poți observa o îmbunătățire a fericirii. Dar când trebuie să îl repeți continuu și există sancțiuni dacă nu faci acest lucru, efectul se inversează complet”, a explicat Nicholas Coles.

Ce se întâmplă cu angajații obligați să zâmbească permanent

Descoperirile pun în discuție practicile unor companii care le cer angajaților să afișeze permanent o atitudine veselă, indiferent de circumstanțe.

În domenii precum comerțul, turismul și serviciile pentru clienți, zâmbetul este adesea considerat parte a fișei postului. Unele companii au introdus chiar reguli explicite privind comportamentul angajaților în relația cu publicul.

Cercetătorul amintește cazul retailerului american Target, criticat pentru o politică prin care angajații erau îndemnați să zâmbească atunci când clienții se apropiau de ei la o anumită distanță.

Potrivit lui Coles, asemenea cerințe pot limita libertatea angajaților de a-și exprima emoțiile autentice și pot transforma o interacțiune obișnuită într-un exercițiu de conformare.

Studiul nu demonstrează că zâmbetul face rău sau că trebuie evitat. El arată însă că efectele sale depind de context, iar o expresie pozitivă impusă și repetată nu produce neapărat o stare de bine.

Trebuie să fim fericiți tot timpul?

Cercetarea ridică și o întrebare mai amplă despre presiunea socială de a fi permanent optimiști și de a ne îmbunătăți continuu starea emoțională.

După ani de studii dedicate mecanismelor care pot spori fericirea, Nicholas Coles spune că a început să privească diferit această preocupare constantă pentru o stare de bine.

În opinia sa, societatea acordă prea multă atenție încercării de a deveni mai fericiți decât suntem deja și prea puțină importanță capacității de a fi mulțumiți cu ceea ce avem.

Mesajul cercetării este unul simplu: un zâmbet poate schimba starea de spirit, dar fericirea nu poate fi impusă. Iar atunci când bucuria devine o obligație, efectul s-ar putea să fie exact cel nedorit.