Implicarea Diasporei Române în Alegeri
Antropologul Radu Umbreș observă că alegătorii din diaspora română care optează pentru AUR sunt mai motivați de frustrare, decât de convingeri legate de ortodoxie sau naționalism. Această preferință pentru candidații suveraniști reprezintă o aparentă contradicție.
În primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, candidatul independent Călin Georgescu a obținut 345.926 voturi (43,35%) în rândul diasporei, fiind urmat de Elena Lasconi (USR) cu 214.032 voturi (26,82%).
În turul 2 al alegerilor din luna mai, George Simion a obținut 55,86% (912.553 voturi), iar Nicușor Dan a strâns 44,14% (720.996 voturi).
La alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, suveraniștii au câștigat preferințele diasporei, obținând 28% dintre voturi, cu AUR având 14,54% și S.O.S. România 13,58%.
Preferințele Electorale în Diaspora
În state cu o emigrație românească semnificativă, precum Germania, Italia, Spania, Franța și Marea Britanie, George Simion și Călin Georgescu s-au dovedit a fi candidații preferați de comunitățile românești.
Antropologul Radu Umbreș anticipa, în urmă cu trei ani, o creștere a popularității suveraniștilor în rândul diasporei, evidențiind o schimbare a preferințelor politice.
Contradicții în Alegerea Politică
„Mulți sunt surprinși de alegerea diasporei de a vota pentru AUR, având în vedere că partidul are un discurs anti-UE și naționalist. Acest lucru contrazice tendințele anterioare, când diaspora susținea partide reformiste și liberale. Explicația ar putea rezida în deprivarea relativă a unei părți a clasei de mijloc, care se simte defavorizată în comparație cu alte grupuri. Se creează astfel o dichotomie între cei care pierd și cei care câștigă,” a explicat antropologul pe rețelele sociale.
Chiar dacă emigranții români nu sunt săraci, ei se percep ca devenind relativ săraci în comparație cu altele. „Partidele populiste, precum AUR, capitalizează pe seama nemulțumirilor și resentimentelor îndreptate față de partidele tradiționale,” a mai adăugat el.
Context Istoric al Migrației
Migrația către Occident a fost, pentru mulți români, o strategie profitabilă, permițându-le un ascensor social. Chiar și muncitorii din construcții sau cei din servicii domestice câștigau venituri net superioare celor din România, comparativ cu salariile din profesii înalte.
În 2004, salariul mediu brut în domeniul IT din România era de 310 euro, în timp ce un muncitor în construcții sau o asistentă la domiciliu putea economisi lunar de două sau trei ori mai mult decât acest venit.
Pe fondul extinderii Uniunii Europene și al globalizării, emigranții beneficiau de locuri de muncă bine plătite. Banii trimisi acasă erau investiți în locuințe sau în îngrijirea celor rămași, iar atitudinea față de politicienii pro-vestici și anticorupție era pozitivă. Mulți emigranți aveau planuri de a se întoarce în România, fie la pensie, fie după ce economiseau suficient pentru o viață confortabilă.
Schimbări în Dinamica Economică
După aproape două decenii, situația s-a schimbat. „Salariile din Vest s-au menținut relativ constante, iar competiția pe piața forței de muncă a crescut. Emigranții români resimt o presiune mai mare, deși câștigurile lor sunt considerabile în continuare,” a comentat Umbreș.
Această dinamică economică poate influența în continuare preferințele politice ale diasporei și modalitatea în care aceasta interacționează cu politicienii din România.
Dinamica Votului și Implicații Futuriste
Trendurile actuale în votul diasporei ar putea să reconfigureze peisajul politic românesc, oferind o oportunitate suveraniștilor de a se afirma mai puternic. Oamenii din diaspora devin conștienți de amenințările economice și sociale și de impactul globalizării asupra statutului lor.
Astfel, abordările politice și strategiile ale partidelor sunt obligate să se adapteze la aceste realități, pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor acestor comunități. Forma în care diaspora va continua să voteze va fi esențială pentru dezvoltările viitoare din România.
Contextul migrației românești
Românii care aleg să emigreze se confruntă cu o complexitate a situației actuale, incluzând un număr crescut de imigranți din est și din afara Uniunii Europene. Deși veniturile obținute în străinătate pot părea atractive, există două considerații importante de luat în seamă: în primul rând, valoarea acestor bani a scăzut semnificativ în România, iar, în al doilea rând, există posibilitatea de a câștiga mai mult în țară, în funcție de clasa socială din care proveniți.
Impactul inflației asupra veniturilor din străinătate
Radu Umbreș evidențiază două aspecte fundamentale. Primul este faptul că banii câștigați de românii din străinătate nu mai au aceeași putere de cumpărare, în contextul creșterii prețurilor, în special la imobiliare, dar și a salariilor. Spre exemplu, 1.000 de euro în 2004 reprezentau o sumă semnificativă, în timp ce, în 2022, aceștia sunt considerați doar o sumă decentă. Fără a analiza cifrele precise, se poate estima că un român emigrat în Italia trebuie să muncească mult mai mult pentru a-și putea achiziționa o locuință în marile orașe din România.
Evoluția salariilor în România
Cel de-al doilea aspect subliniat de Umbreș este creșterea semnificativă a salariilor în anumite sectoare din România, în special în domeniul corporatist, cum ar fi sectorul IT. De exemplu, salariul mediu brut de 310 euro din 2004 a evoluat până la 2.000 de euro net în 2021, o creștere excepțională de aproape zece ori. Acest fenomen se leagă de globalizare și de tendințele de outsourcing, condiționând și opțiunile de alegere politică ale acestora.
Segmentele câștigătoare și perdante
În 2021, câștigători au fost considerați membrii clasei mijlocii educați și profesionalizați care locuiesc în orașele mari. În contrast, pierzătorii sunt cei din clasa mijlocie cu educație medie sau calificare care trăiesc în orașe de dimensiuni mici sau medii. Aceste segmente se confruntă cu dificultăți în a se adapta la o Românie în continuă dezvoltare economică, caracterizată prin inegalitate de venituri și acces limitat la oportunități.
Disparitățile din piața muncii
Umbreș face o analogie relevantă: câștigurile în domeniul tehnologic au beneficiat de o expansiune rapidă, în timp ce cei din sectoare tradiționale, ca șoferii și bucătarii, nu au experimentat aceeași dinamică. Deși salariile s-au îmbunătățit pentru toți, creșterea a fost semnificativ mai mare pentru anumiți profesioniști. Această disparitate economică afectează percepția socială și poziția individuală în societate.
Emigranții și clasa mijlocie
Emigranții români se află în aceeași categorie cu cei din clasa mijlocie dezavantajată, deoarece, în timp ce au beneficiat de pe urma globalizării economice, acum se simt depășiți de ceilalți români care profită de pe urma globalizării intelectualității. Aceștia constată că România a devenit mai bogată, iar remitențele lor au contribuit la creșterea PIB-ului, însă întoarcerea în țară le este mult mai dificilă.
Mesajele politice și motivațiile alegătorilor
AUR, un partid care atrage interes, se bazează pe un mesaj care combină sentimente anti-corporatiști și o respingere a valorilor globaliste. Acest sentiment de nemulțumire este, de fapt, motorul preferințelor suveraniste ale diasporei, care nu este neapărat legat de tradiții religioase sau naționaliste, ci de interese economice imediate.
Interesele economice ale alegătorilor
Umbreș afirmă că adevăratele motivații ale votanților AUR derivă din inegalitățile economice create de globalizare. Alegătorii se simt neglijați într-o lume în care unii se îmbogățesc considerabil, în timp ce alții sunt incapabili să facă față acestor schimbări economice. Frustrarea legată de accesul la resurse, locuințe și oportunități educaționale devine astfel un factor decisiv în opțiunile lor politice.
