VIDEO Revelație în neuroștiință: Ce mănânci îți poate 'scrie' amintirile în creier

Mâncarea nu este doar un element de decor pentru momentele importante din viață, ci ar putea avea un rol mult mai profund: influențează direct modul în care ne formăm amintirile. Este concluzia unui studiu recent care deschide o perspectivă nouă asupra legăturii dintre alimentație și creier.

Cercetarea, coordonată de biologul Scott Kanoski de la Universitatea din California de Sud și publicată în Nature Communications, arată că există un mecanism biologic concret prin care alimentele pot stimula formarea memoriei.

Semnalul „invizibil” dintre intestin și creier

Studiul a evidențiat existența unui lanț de semnalizare care pornește din intestin și ajunge direct în creier, prin intermediul nervului vag. După o masă nutritivă, acest „mesaj” biologic este transmis către o regiune cerebrală numită septul medial, care influențează activitatea hipocampului, zona responsabilă pentru stocarea amintirilor, notează Science Alert.

Cercetătorii știau deja că memoria este legată de eliberarea unui neurotransmițător, acetilcolina. Ce nu era clar până acum este că acest proces poate fi influențat de ceea ce se întâmplă în intestin.

Pe scurt, ceea ce mănânci nu doar că îți oferă energie, ci poate „activa” mecanismele prin care creierul reține informații.

Caloriile contează mai mult decât gustul

Experimentele au fost realizate pe șobolani, folosind tehnici avansate de monitorizare a activității cerebrale. Animalele care au consumat alimente bogate în grăsimi și zahăr au prezentat o activitate neuronală mai intensă, asociată memoriei, comparativ cu cele care au primit soluții cu gust similar, dar fără calorii.

Concluzia este surprinzătoare: nu gustul sau simplul act de a mânca stimulează memoria, ci aportul caloric propriu-zis.

„Comportamentul alimentar crește dinamic eliberarea de acetilcolină în hipocampus, iar efectul persistă și după masă”, notează autorii studiului.

Efectul revers: când dieta afectează memoria

Partea mai puțin optimistă vine din experimentele legate de alimentația nesănătoasă. Șobolanii hrăniți de mici cu o dietă de tip „junk food”, bogată în grăsimi și zahăr, au prezentat o slăbire a acestui mecanism de semnalizare.

Chiar și după revenirea la o alimentație echilibrată, aceștia au avut dificultăți în sarcinile de memorie, semn că efectele pot fi de durată.

De la laborator la oameni, un drum încă deschis

Cercetătorii avertizează că rezultatele nu pot fi transferate direct la oameni, studiul fiind realizat doar pe șobolani masculi. Totuși, similitudinile biologice dintre mamifere sugerează că mecanismul ar putea exista într-o formă apropiată și la oameni.

Descoperirea ar putea avea implicații importante în înțelegerea bolilor neurodegenerative. De exemplu, perturbarea acetilcolinei este una dintre primele modificări observate în boala Alzheimer.

„Identificarea acestui circuit intestin-creier deschide noi direcții terapeutice, inclusiv intervenții care vizează nervul vag”, explică autorii.

Stimularea nervului vag, deja utilizată în tratamentul depresiei sau epilepsiei, ar putea deveni, în viitor, o piesă importantă și în menținerea memoriei.

Deocamdată, concluzia rămâne una simplă, dar puternică: ceea ce pui în farfurie ar putea influența mai mult decât crezi felul în care îți amintești viața.