Declarațiile prim-vicepreședintelui PNL
Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al PNL, a prezentat recent date care sugerează o situație economică gravă, gestionată de actualul premier și de liderii socialiști. Bogdan susține că „PSD și Ciolacu pun economia țării în cel mai mare pericol de după criza din 2009”. În acest context, liberalul se întreabă de unde vor tăia PSD și Ciolacu pentru a acoperi criza economică pe care o provoacă: „Din salarii? Din pensii? Se va majora TVA-ul la 24/25%?”.
Reacția premierului Ciolacu despre TVA
În replică, premierul Marcel Ciolacu afirmă că TVA-ul nu va crește în 2025, precizând că nu înțelege de ce colegul său liberal își exprimă temerile într-un asemenea mod. „TVA în martie 2025 va rămâne la fel ca acum. Pot să vă dau asigurări că TVA-ul la medicamente și alimente va rămâne la 9%”, a declarat Ciolacu la Digi 24.
Comentariile critice ale lui Rareș Bogdan
Rareș Bogdan menționează un procent mai ridicat de TVA, iar un jurnalist din studio a subliniat această diferență. „Nu știu care este câștigul de vot, dar mă depășește. Nu este mai bine să colectăm TVA-ul mai eficient prin digitalizare? Cui îi pasă de amatorismul și statul la cheremul funcționarilor? Nu-l fac vinovat pe dl. Marcel Boloș. El și-a asumat responsabilitatea de a promova digitalizarea”, a contraatacat Ciolacu, explicându-și poziția la Digi24.
Puncte de vedere asupra impozitului progresiv
Referitor la impozitul progresiv, premierul a afirmat că introducerea acestuia în 2025 este exclusă. „România trebuie să-și organizeze cheltuielile și să-și definească prioritățile”, a adăugat Ciolacu.
Argumentele lui Rareș Bogdan
Rareș Bogdan a continuat cu acuzații dure, spunând: „Iată de ce PSD și Ciolacu mint! Pentru a ascunde cifrele dezastrului economic sub conducerea actualului premier și liderilor socialiști, cifre pe care le voi prezenta mai jos.”
Scenariul penalizării financiare pentru România
Potrivit lui Bogdan, România se confruntă cu riscul de a fi penalizată cu 1,5 miliarde de euro din cauza întârzierilor în îndeplinirea obligațiilor legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către Guvernul Ciolacu. Conform lui Daniel Dăianu, cererea de plată nr. 3, depusă în decembrie 2023, este încă în evaluare, iar acest lucru ar putea afecta semnificativ bugetul României.
Sumarizarea performanțelor PNRR
După 4 ani de la lansarea PNRR, România a beneficiat de 9,1 miliarde de euro, fonduri care au fost disponibile în timpul guvernării Ciucă. Acestea includ prefinanțarea de 3,79 miliarde de euro și cererile de plată numărul 1 și 2, în valoare de 2,56 miliarde, respectiv 2,75 miliarde de euro. Totalul disponibil pentru România este de 28,5 miliarde euro, sumă constituită atât din împrumuturi (14,9 miliarde) cât și granturi, ce ar trebui să susțină 66 de reforme și 111 investiții, având un impact pozitiv asupra locurilor de muncă, salariilor și infrastructurii critice.
Întârzieri în depunerea cererilor
Printre realizările mai puțin lăudabile ale Guvernului Ciolacu se numără ratările de termene pentru cererile de plată, inclusiv cererea 4 (3,15 miliarde euro), cererea 5 (3,2 miliarde euro) și cererea 6 (3,7 miliarde euro). Cererile 3, 4 și 5 ar fi trebuit să fie deja plătite, cumulând 9,05 miliarde euro, iar cererea 6 este încă în curs de evaluare, ceea ce nu reflectă un stadiu normal de implementare a PNRR.
Compararea investițiilor între guverne
Referitor la investiții, Rareș Bogdan subliniază că, în vreme ce Guvernul Ciucă s-a mândrit cu cele mai mari investiții post-1989 – aproximativ 12% din PIB, având o contribuție semnificativă în prima jumătate a anului 2023, Guvernul Ciolacu înregistrează o scădere semnificativă a investițiilor străine directe, cu un deficit de 3,5 miliarde euro, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței actualei administrații în atragerea capitalului străin.
Impactul crizei economice
Conform datelor BNR, creșterea economică a scăzut cu două procente, iar datoria externă a crescut cu 25 de miliarde de euro. Aceasta înseamnă că acțiunile lui Ciolacu au frânat economia, rezultând o diminuare a numărului de locuri de muncă și o calitate mai slabă a acestora, precum și creșterea șomajului și a disperării în rândul populației. De asemenea, scăderea investițiilor și venitul redus al statului au avut un impact negativ asupra sistemului de sănătate, determinând creșterea costurilor serviciilor medicale și incapacitatea autorităților de a asigura analize, investigații și o infrastructură de calitate.
Observațiile Consiliului Fiscal
Consiliul Fiscal a prezentat câteva extrase din raportul său care merită atenție:
***„Piețele financiare pot îngheța din nou, iar țările aflate în situații dificile – cu deficite mari – vor plăti scump. România a experimentat un episod similar în perioada 2008-2009.”
***„Este o afirmație riscantă să spunem că deficitele se justifică prin investiții și că ele ar fi sustenabile; impactul investițiilor depinde de tipul lor, de cât de mult contribuie la producția de bunuri exportabile și ce importuri pot fi compensate.”
***„Consiliul Fiscal estimează că deficitul bugetar în format cash va fi de aproximativ 8% din PIB în 2024.”
***„În primele opt luni din 2024, absorbția fondurilor europene a fost limitată la rambursări de aproximativ 2,5 miliarde de euro din CFM 2014 – 2020.”
***„În cazul CFM 2021 – 2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune a fost zero la nivelul lunii august.”
Întrebările pe care trebuie să le punem
Se impun câteva întrebări: De unde intenționează PSD și Ciolacu să facă tăierile necesare pentru a acoperi criza economică generată? Vor reduce salariile sau pensiile? Vor crește TVA-ul la 24 sau 25%? Sau îi interesează mai mult câștigarea alegerilor? Acțiunile PSD și ale lui Ciolacu pun economia națională într-o situație de risc major, comparabilă cu perioada de după criza din 2009, totul din considerente electorale. Perioada de austeritate nu va afecta pe ei, ci pe cetățenii care depun eforturi, pe micii antreprenori care încearcă să-și susțină angajații, și pe pensionari care se confruntă cu taxe crescute și prețuri ridicate la produsele de bază.
Situația actuală și perspectivele economice
A fost o temere justificată, având în vedere că modelul de socialism cu față umană și capitalismul bazat pe relații de colegialitate nu pot oferi soluții viabile. În momentul în care am prezentat reformele necesare, Ciolacu a declarat că trecutul PSD-ului a fost lăsat în urmă, pledând pentru o majoritate care să propulseze România în rândul primelor cinci economii din UE. Cu fonduri europene în abundență și un model de dezvoltare liberal, se putea răspândi prosperitatea în județele defavorizate. Însă, incompetența și corupția au intervenit.
Consecințele deficitului bugetar
Este o inconștiență să se susțină că deficitul bugetar este determinat de investiții. Asistăm la o manipulare electorală care ar putea expune România la o criză severă, adâncindu-se într-o situație din care recuperarea ar putea dura ani buni, chiar și cu ajutorul fondurilor europene. Această realitate aduce o întrebare: câți români vor fi dispuși să emigreze din nou, din cauza problemelor create?
Amintiri din trecutul recent
Cine poate uita criza financiară din 2008-2009, când deficitul bugetar era atât de mare încât s-au impus tăieri drastice ale salariilor, impozitarea pensiilor și taxe severe, cum ar fi TVA-ul de 24%? PIB-ul a scăzut cu 9 procente, iar consecințele au fost o creștere a șomajului, lăsând firmele fără opțiuni și determinând închiderea multora dintre acestea. A fost nevoie de împrumuturi externe de urgență pentru a evita incapacitatea de plată, un pericol care ne-a amenințat în 1999. Aceasta este o dovadă că un consum fără acoperire nu aduce decât probleme. Cine va suporta povara în final? Ciolacu nu își va reduce salariul, dar această criză va fi suportată de toți cetățenii. De aceea, ne întrebăm care este viitorul unei țări aflate în criză la granița estică a NATO și UE, într-un context regional instabil.
