La aproximativ 300 de metri deasupra unei văi împădurite din Turcia, o mănăstire ortodoxă pare lipită de peretele muntelui. Sümela a supraviețuit schimbărilor de imperii, abandonului și vandalismului, iar restaurarea sa a scos la iveală un tunel care duce spre o capelă necunoscută anterior, relatează CNN Travel. Mai aproape de România, în Bulgaria, mănăstirea Aladzha oferă o altă imagine spectaculoasă a vieții monahale săpate în stâncă.
Complexul Sümela se află în valea Altındere, în apropiere de Trabzon, în nord-estul Turciei, într-o regiune montană de lângă Marea Neagră.
Biserici, chilii, curți, o bibliotecă și un izvor considerat sacru au fost amenajate pe o platformă îngustă de stâncă. Privită din vale, construcția pare suspendată deasupra pădurii, la aproximativ 300 de metri de fundul văii, potrivit reportajului CNN.
Un tunel ascuns a dus la o capelă necunoscută
Restaurarea complexului a presupus mai întâi securizarea muntelui. Căderile de pietre reprezentau un pericol atât pentru clădirile istorice, cât și pentru vizitatori.
„Am avut întotdeauna o problemă cu pietrele care cad”, a explicat pentru CNN Levent Alniak, responsabil de muzeele și siturile istorice din provincia Trabzon.
Alpiniști utilitari au montat cabluri, plase și bariere de protecție pe peretele de stâncă de deasupra mănăstirii.
În timpul lucrărilor, a fost descoperit și un tunel care conduce spre o capelă necunoscută anterior. Aceasta ar fi putut servi drept punct de observație pentru apărarea complexului. În interior au fost găsite fresce cu reprezentări ale raiului și iadului, ale vieții și morții, relatează CNN.
Legenda icoanei care i-ar fi adus pe călugări în munți
Tradiția leagă începuturile mănăstirii de anul 386 și de doi călugări greci, Barnaba și Sofronie.
Potrivit legendei, cei doi ar fi ajuns în zonă după o viziune în care Fecioara Maria le-ar fi indicat locul unei icoane ascunse în munți. Icoana ar fi fost găsită în peștera care avea să devină centrul spiritual al mănăstirii.
CNN precizează însă că această poveste de întemeiere nu poate fi confirmată cu certitudine. Complexul monahal, în forma sa cunoscută ulterior, s-a dezvoltat începând din secolul al XIII-lea.
Sümela figurează din anul 2000 pe Lista indicativă UNESCO, etapa care poate preceda o candidatură pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial. Această poziționare nu echivalează cu înscrierea propriu-zisă în patrimoniu.
Fresce deteriorate și decenii de abandon
Una dintre principalele atracții este biserica amenajată în peșteră, unde pereții și tavanul păstrează reprezentări ale lui Iisus, Fecioarei Maria, apostolilor și sfinților.
O parte dintre picturi au fost însă deteriorate în deceniile în care complexul a rămas fără protecție. Restauratorii lucrează la îndepărtarea inscripțiilor și la recuperarea imaginilor afectate.
Mănăstirea a fost părăsită de comunitatea sa monahală în contextul schimbului de populații dintre Grecia și Turcia din anii 1920. Au urmat perioade de degradare și intervenții ale căutătorilor de comori.
Un moment important al revenirii sale în atenția publicului a fost slujba ortodoxă din 15 august 2010, prima organizată aici după o întrerupere de 88 de ani, potrivit CNN.
Și Bulgaria are o mănăstire săpată într-un perete de stâncă
O comparație apropiată este mănăstirea Aladzha, din zona Varna–Nisipurile de Aur. Aici, încăperile au fost săpate pe două niveluri într-un perete de calcar de aproape 40 de metri înălțime.
Complexul include biserica, chiliile călugărilor și spații folosite pentru viața de zi cu zi a comunității monahale. Potrivit portalului turistic oficial al Varnei, Aladzha se numără printre cele mai cunoscute mănăstiri rupestre de pe litoralul bulgăresc al Mării Negre.
Asemănarea cu Sümela ține de folosirea stâncii ca adăpost și spațiu religios. Arhitectura diferă: la Aladzha predomină încăperile săpate în calcar, în timp ce la Sümela impresionează și clădirile ridicate pe marginea abruptă a muntelui.
Pentru vizitatorii din România, exemplul bulgăresc aduce mai aproape aceeași întrebare: cum au reușit comunitățile de călugări să transforme pereți de stâncă în locuri de rugăciune și de trai?
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .