Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis marți unul dintre cele mai dure avertismente economice din ultimii ani către Guvernul condus de Ilie Bolojan, spunând explicit că România nu poate face simultan corecție fiscală, creșteri de venituri și stimulare a consumului. În prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, Isărescu a descris o economie care încetinește vizibil: consumul scade, salariile reale se deteriorează, creditarea se reduce, iar companiile își taie cheltuielile de personal. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu și explozia prețului petrolului au împins din nou inflația în sus.
Mugur Isărescu avertizează că România nu poate face simultan austeritate, creșteri de venituri și stimularea consumului. BNR vede o economie în încetinire și o inflație reaprinsă de criza din Orientul Mijlociu.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis un mesaj extrem de clar către Guvern în cadrul conferinței de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației din mai 2026: România intră într-o perioadă economică dificilă, iar măsurile de austeritate nu pot fi combinate cu majorări de venituri și stimularea consumului fără efecte negative majore asupra inflației și stabilității economice.
Mesajul guvernatorului BNR vine în contextul în care Guvernul încearcă simultan să reducă deficitul bugetar și să mențină creșterea veniturilor și consumului. BNR transmite însă că cele două obiective intră în conflict direct.
„Varianta să facem corecție fiscală și în același timp să sporim veniturile, consumul, nu funcționează. Sunt măsuri conflictuale”, a spus Isărescu.
Inflația a început din nou să crească după izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu
Guvernatorul BNR a explicat că trendul descendent al inflației s-a întrerupt în martie 2026, din cauza șocului energetic provocat de tensiunile din Orientul Mijlociu și de blocajele din zona Strâmtorii Ormuz.
„Traiectoria descendentă a ratei anuale a inflației din primele două luni ale anului s-a inversat în luna martie, ca urmare a izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu”, a afirmat Isărescu.
El a explicat că scumpirea petrolului a avut efect imediat asupra carburanților și a început să se propage în economie.
„Creșterea abruptă a prețului la țiței a avut efectul invers”, a spus șeful BNR, referindu-se la factorii care împingeau anterior inflația în jos.
Guvernatorul BNR a explicat că șocul energetic produs de tensiunile din Orientul Mijlociu a afectat simultan mai multe lanțuri economice importante pentru Europa, de la combustibili și gaze naturale până la îngrășăminte, produse chimice și materii prime agricole.
BNR estimează acum o inflație de 5,5% la finalul lui 2026, peste prognoza anterioară.
„Presiunile inflaționiste sunt așteptate să continue și în trimestrul al doilea din 2026”, avertizează banca centrală.
BNR spune deschis: economia încetinește, iar asta ajută la reducerea inflației
Una dintre cele mai directe afirmații ale lui Mugur Isărescu a fost legată de faptul că reducerea consumului și încetinirea economiei ajută, practic, BNR în lupta cu inflația.
„Restrângerea cererii de consum a acționat în sensul reducerii prețurilor.”
Guvernatorul a recunoscut însă că efectele sociale sunt dureroase.
„Din punct de vedere social, bineînțeles că nu este ceva plăcut.”
BNR arată că salariile reale scad, consumul se reduce, iar populația și companiile sunt tot mai prudente.
„Diminuirea salariilor nete reale, volumul în descreștere al împrumuturilor și încrederea scăzută a consumatorilor au imprimat o tendință descrescătoare a cererii de consum.”
Practic, BNR transmite că încetinirea economiei începe să producă efecte vizibile: consumul scade, salariile pierd din puterea de cumpărare, iar firmele reduc ritmul cheltuielilor.
Companiile încep să taie costurile și să reducă presiunea salarială
Isărescu a spus că firmele au început deja să reducă ritmul cheltuielilor salariale, pe fondul încetinirii activității economice.
„Companiile au optimizat cheltuielile de personal în contextul slăbirii activității economice.”
Guvernatorul BNR a admis că economia intră într-o perioadă de răcire controlată, în care scăderea cererii și încetinirea activității economice sunt folosite pentru reducerea presiunilor inflaționiste.”
„Partea bună este că ne ajută la inflație, temperează cererea”, a spus Isărescu.
BNR arată că dinamica costurilor cu forța de muncă se temperează, iar piața muncii începe să se relaxeze după anii de tensiuni puternice.
„Se vede și în detensionarea condițiilor de pe piața muncii, în linie cu restrângerea activității economice.”
Isărescu: „Partea bună” a încetinirii economiei este că reduce inflația
Șeful BNR a mers și mai departe și a spus că deficitul de cerere din economie începe să se adâncească, ceea ce contribuie la reducerea presiunilor inflaționiste.
„Avem o restrângere a activității economice. Partea bună este că ne ajută la inflație, temperează cererea.”
Totuși, Isărescu a avertizat că problema majoră este cât de mult poate suporta populația această ajustare.
„Să vedem cum putem să o calibrăm mai bine, ca să fie și suportabilă social.”
Investițiile depind de bani externi și de stabilitate politică
Mugur Isărescu a transmis și un avertisment politic indirect, spunând că România depinde masiv de finanțarea externă și de fondurile europene pentru a menține investițiile și creșterea economică.
„Evoluția viitoare va depinde într-o măsură sporită de finanțarea din surse externe.”
Guvernatorul BNR a subliniat că tensiunile politice afectează direct economia.
„Este nevoie de continuitate politică și criza politică nu ajută.”
Isărescu respinge acuzațiile privind „cursul ținut artificial”
Guvernatorul BNR a răspuns și criticilor privind cursul leului și intervențiile băncii centrale.
„Nu am ținut cursul artificial.”
El a explicat că rezerva valutară a României a crescut cu aproximativ 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, ceea ce arată că BNR a cumpărat valută, nu a vândut masiv pentru susținerea leului.
„Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principal cumpărând valută.”
Isărescu a susținut că, dacă Ministerul Finanțelor ar fi vândut direct în piață toate intrările de valută din fonduri europene și împrumuturi externe, leul s-ar fi apreciat foarte puternic.
„Cursul s-ar fi făcut 4,4.”
„Plouă în mai, avem mălai”
În stilul său caracteristic, Mugur Isărescu a strecurat și o formulă populară atunci când a vorbit despre speranțele pentru agricultură și reducerea deficitului comercial.
„Plouă în mai, avem mălai.”
BNR mizează pe un nou an agricol bun pentru a reduce deficitul comercial și presiunea asupra contului curent.
„Scăderea deficitului comercial s-a reflectat favorabil asupra soldului contului curent.”
Isărescu respinge acuzațiile că BNR a ținut artificial cursul leului
Guvernatorul BNR a respins și acuzațiile potrivit cărora banca centrală ar fi susținut artificial cursul de schimb.
„Nu am ținut artificial cursul”, a declarat Mugur Isărescu.
Acesta a explicat că rezervele valutare ale României au crescut cu aproximativ 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, ceea ce arată că BNR a cumpărat valută, nu că ar fi vândut masiv pentru apărarea leului.
„Am intervenit pe piață, dar în principal cumpărând valută”, a spus guvernatorul.
Isărescu a avertizat că intrările foarte mari de capital pot produce efecte negative asupra economiei, făcând referire la teoria economică numită „boala olandeză”, în care aprecierea excesivă a monedei afectează industria și exporturile.
