Lansarea în dezbatere publică a noului proiect al Legii Salarizării reprezintă o premieră absolută pentru Executiv, susține Dragoș Pîslaru. Într-o declarație recentă, acesta a explicat motivele pentru care această reformă structurală a fost amânată succesiv în ultimii ani.
Conform oficialului, reticența guvernelor anterioare de a pune proiectul pe masă a fost dictată de teama de reacție a electoratului și a sindicatelor.
De ce a fost blocată reforma până acum?
Dragoș Pîslaru a declarat că nicio reformă a salarizării nu poate aduce un consens deplin, acesta fiind și motivul principal al lipsei de asumare politică de până acum:
„Nu a fost scos pentru că acest tip de proiect naște instantaneu foarte mare agitație politică. Nu există loc în lumea asta unde lumea să fie fericită de legea salarizării. Ar fi anormal să se întâmple lucrul ăsta, pentru că fiecare familie ocupațională va spune: ‘Noi merităm mai mult, noi vrem mai mult’. Ca să înțelegem, acest curaj nu a existat.”
Deși calendarul inițial prevedea implementarea reformei încă din 2021, aceasta a fost evitată în ciclurile guvernamentale din 2022, 2023, 2024 și 2025 din cauza dificultății procesului și a impactului social major.
Trei săptămâni de consultări intense
Dragoș Pîslaru recunoaște că timpul este scurt și că lucrurile nu se fac neapărat ca la carte, prin proceduri birocratice lungi, dar promite că nimeni nu va fi ignorat:
„Vă asigur că în aceste trei săptămâni, chiar dacă nu este o transparență conform procedurii formale, vom discuta cu absolut toată lumea care are idei, lucruri, comentarii, și le vom prelua pe toate.”
Totuși, există o condiție majoră. Guvernul nu va ceda în fața celor care cer bani în plus doar pentru că „așa vor ei”. Pîslaru avertizează că s-a terminat cu excepțiile făcute pe ochi frumoși sau pe criterii subiective.
