Primarul Capitalei, Nicușor Dan, prezintă solicitările pentru candidați
Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate joi la sediul PMB, un set de 20 de solicitări pe care le va înainta candidaților la alegerile prezidențiale și parlamentare. Edilul a menționat că, începând de săptămâna viitoare, va solicita întâlniri cu aceste candidați pentru a verifica susținerea acestora față de obiectivele propuse.
Modificarea legilor privind finanțele publice locale
O primă solicitare se referă la modificarea legii finanțelor publice locale și a Codului fiscal, pentru ca distribuția taxelor și impozitelor plătite de bucureșteni să fie decisă de Consiliul General, și nu de Parlament, conform practicilor din capitalele europene cu subdiviziuni administrative. Nicușor Dan a subliniat că o asemenea schimbare ar asigura o mai bună coordonare și o viziune integrată pentru București.
Edilul a explicat că obiectivul acestei măsuri este de a crea un cadru legislativ coerent care să sprijine dezvoltarea orașului.
Centralizarea autorizațiilor de construire
Nicușor Dan a făcut apel și pentru centralizarea emiterii autorizațiilor de construire, solicitând ca acestea să fie emise exclusiv de primarul general al Capitalei. De asemenea, toate documentele de urbanism ar trebui să fie aprobate de Consiliul General. Această măsură ar contribui la reglementarea procesului de dezvoltare urbană, care în prezent se confruntă cu un grad mare de ilegalitate în emiterea autorizațiilor.
Coerență în dezvoltarea urbană
Primarul a subliniat necesitatea coerenței în dezvoltarea urbană pentru a îmbunătăți traficul și a reduce ilegalitățile din domeniul construcțiilor și urbanismului. Nicușor Dan a evidențiat rapiditatea cu care se emit autorizațiile și impactul negativ asupra calității vieții locuitorilor din Capitală.
Solicitări legislative specifice
În cadrul solicitărilor legislative, se subliniază câteva puncte esențiale:
1. Modificarea mecanismelor financiare
Prima solicitare legislativă vizează reforma dezmembrarea și gestionarea impozitelor în București, astfel încât Consiliul General să preia responsabilitatea. Această măsură ar urma să fie în concordanță cu practici similare din alte capitale europene, asigurând o gestionare eficientă a resurselor financiare ale orașului.
2. Împrumuturi proporționale cu populația
O altă propunere se referă la posibilitatea de împrumut pentru unitățile administrative teritoriale (UAT), pentru care suma să fie corelată cu numărul de locuitori. Această măsură ar ajuta la adresarea deficitelor financiare cu care Bucureștiul se confruntă, în comparație cu alte municipii din România, care, deși au nevoi mai mici de împrumut, beneficiază de reglementări privilegiate.
3. Responsabilitatea urbanismului
În ceea ce privește urbanismul, primarul solicită ca toate autorizațiile de construcție să fie emise de Primăria Capitalei, iar documentele de urbanism să fie discutate în Consiliul General. Această propunere este susținută de specialiști, care observă incoerența actuală în dezvoltarea urbană, cu efecte negative asupra calității vieții și poluării.
4. Limitarea derogărilor de la indicatorii urbanistici
O altă cerere vizează restricționarea derogărilor de la normele urbanistice stipulate în Codul Urbanismului. Nicușor Dan afirmă că trebuie să existe o reglementare strictă în privința acestor derogări, pentru a asigura o dezvoltare planificată și sustenabilă a orașului.
5. Creșterea standardelor de calitate în construcții
De asemenea, primarul cere creșterea standardelor de calitate pentru materialele utilizate în construcții, astfel încât să se prevină deteriorarea rapidă a infrastructurii. Aceasta ar contribui la durabilitatea și siguranța construcțiilor din București.
6. Transparentizarea proceselor de aprobat
Nicușor Dan propune implementarea unor măsuri menite să îmbunătățească transparența în procesul de aprobat al autorizațiilor de construcție, ca parte dintr-o strategie mai amplă de reformă a administrației publice locale.
Indicatori calculați științific în Planul Urbanistic General
În Planul Urbanistic General, indicatorii sunt evaluați științific pentru a asigura o bună funcționare a localității din perspectiva traficului, confortului locuitorilor și accesului la utilități. Aceste standarde sunt esențiale pentru dezvoltarea urbană sustenabilă.
Majorația indicatorilor fără justificare
Acordarea posibilității de a crește acești indicatori cu 20% fără o justificație clară în momentul emiterii autorizației de construire nu se bazează pe dovezi științifice. Această practică ar putea duce la probleme serioase în gestionarea urbană și la afectarea calității vieții locuitorilor.
Schimbarea funcțiunii clădirilor
Modificarea funcției clădirii prin intermediul autorizației de construire permite conturarea unor reglementări locale. De exemplu, o clădire autorizată inițial ca birou, care primește ulterior o reautorizare ca rezidențială, ocolește astfel cerințele legate de utilizarea spațiilor verzi necesare.
Derogările coeficientului de utilizare al terenului
Extinderea derogării coeficientului de utilizare a terenului prin Planul Urbanistic Zonal (PUZ) de la 20% la 30% stimulează cererile de derogări de la Planul Urbanistic General, afectând coerența dezvoltării urbane. Aceste schimbări pot crea un haos urbanistic și o degradare a mediului înconjurător.
Verificarea legalității construcțiilor
Este esențial ca Inspectoratul de Stat în Construcții să investigheze ilegalitățile semnalate și să determine Prefecții să conteste documentațiile nelegale identificate de instituția de control. Această responsabilitate este crucială pentru menținerea ordinii în domeniul construcțiilor.
Atribuțiile Inspectoratului de Stat în Construcții
Se impune instituirea unei obligații de verificare a legalității tuturor actelor cu care Inspectoratul este sesizat, într-un interval de maximum 30 de zile. De asemenea, Prefecții ar trebui să fie obligați să conteste în instanță actele pe care Inspectoratul le consideră ilegale, tot în termen de 30 de zile, având și oportunitatea de a motiva eventuale neacțiuni în acest termen.
Controlul lucrărilor ilegale în zone protejate
În conformitate cu legislația actuală, în cazurile de lucrări neautorizate la monumente sau în zone protejate, serviciile de disciplină în construcții și Inspectoratul de Stat în Construcții pot doar să informeze Parchetul. Acest mecanism se dovedește ineficient, deoarece în multe situații Parchetul nu intervine pentru a opri lucrările ilegale.
Necesitatea suspendării lucrărilor ilegale
Este necesar ca autoritățile civile să aibă capacitatea de a suspenda lucrările ilegale. Această măsură ar trebui să fie temporară, cu opțiunea ca Parchetul să aibă dreptul de a revoca suspendarea, dar și cu sancțiuni penale pentru constructorii care ignoră ordinele autorităților civile.
Revizuirea termenului de atacare a documentațiilor de urbanism
Eliminarea termenului de 5 ani pentru contestarea documentațiilor de urbanism din Legea 350/2001 este esențială. Curtea Constituțională a stabilit că un astfel de termen este neconstituțional, iar acestea trebuie să fie atacate imediat ce devin cunoscute publicului.
Discriminarea ONG-urilor în acțiunile legale
Legea 102/2023 a introdus condiții discriminatorii pentru ONG-uri în relația cu atacarea autorizațiilor de construire sau a documentațiilor de urbanism, comparativ cu persoanele fizice și juridice. Scopul acestor condiții, nelegitim, a fost limitarea controlului instanțelor privitor la legalitatea în urbanism și construcții.
Solicitări legislative privind spațiile verzi
Abrogarea articolului 18 alineatul (9) din Legea 24/2007, care se referă la spațiile verzi urbane, este crucială pentru a permite mai multă transparență și accesibilitate în gestionarea acestora. Această modificare ar putea facilita o mai bună administrare a spațiilor verzi și ar încuraja dezvoltarea sustenabilă în orașe.
Problematica exproprierilor
După exproprierea anumitor terenuri, numeroase spații verzi au fost afectate, asemenea părților retrocedate din Parcul IOR, ceea ce a generat instabilitate juridică. Această situație complică inclusiv integritatea planurilor urbanistice generale și a registrelor rezervate pentru spațiile verzi.
Articol controversat în Legea 10/2001
Un articol recent adăugat într-un proiect de lege legat de Legea 10/2001 este văzut ca un avantaj pentru cei care au achiziționat terenuri declarate spații verzi, având intenția de a dezvolta construcții în acele zone. Majoritatea observațiilor venite din partea societății civile subliniază necesitatea abrogării acestui articol.
Îngrijorări privind Codul Urbanismului
Eliminarea prevederilor referitoare la spațiile verzi din Codul Urbanismului este problema care persistă în dezbaterile recente. Legea în vigoare s-a menținut constantă, fără ajustări semnificative, iar practica instanțelor a fost similară. Modificările propuse, care vin să introducă reglementări sumare, sunt percepute ca perturbatoare pentru echilibrul legislativ existent.
Solicitări din partea societății civile
Există o cerere clară din partea societății civile și a anumitor partide politice de a menține protecția spațiilor verzi în legislația existentă. Această opinie a fost prezentată în timpul dezbaterilor legate de Codul Urbanismului.
Respingerea unei inițiative legislative în Camera Deputaților
Camera Deputaților a respins proiectul de lege Plx 668/2018, care viza modificarea Legii spațiilor verzi urbane 24/2007, înainte de a dezbate Codul Urbanismului. Intervenția președintelui României a condus la solicitarea reexaminării proiectului, ceea ce a dus la o formă revizuită, dar adoptarea unor amendamente periculoase a avut loc în cadrul Comisiei de Mediu într-un mod lipsit de transparență.
Posibile soluții legislative
În contextul modificărilor propuse și a avansării dezbaterilor parlamentare, se consideră că cea mai potrivită soluție ar fi respingerea acestui proiect de lege și prezentarea ideilor relevante într-o nouă inițiativă legislativă. Comunitatea civică, inclusiv organizațiile non-guvernamentale, sprijină această direcție.
Modificări ale Codului Administrativ
Modificările propuse pentru Codul Administrativ vizează clarificarea atribuțiilor primarului, astfel încât acesta să aibă dreptul să conteste hotărârile consiliului local considerate ilegale. Această inițiativă își propune să ofere instrumente adecvate pentru contestarea deciziilor vechi, care nu mai reflectă realitățile actuale.
Clarificări în Legea contenciosului administrativ
Necesitatea de a aborda ambiguitățile din Legea contenciosului administrativ este evidentă. Consecințele neclarităților legale din articolul referitor la Primăria Municipiului București generează dificultăți în contestarea actelor emise de primarii de sector, chiar și atunci când acestea sunt considerate ilegale.
Obiective naționale în București
Există și propuneri legate de dezvoltarea unor obiective de interes public în București. Printre acestea se află transferul Serelor Ghencea de la ADS către Municipiul București, pentru a putea organiza un parc, dar și transferul terenului din spatele Stadionului Ghencea pentru crearea unui parc sau grădini zoologice.
Necesitatea unui spațiu central în București
Bucureștiul resimte lipsa unui spațiu public central de mari dimensiuni, care să servească drept un loc de întâlnire și să găzduiască evenimente culturale. Singura opțiune viabilă pentru astfel de activități ar fi amplasamentele disponibile care pot fi redezvoltate sau transformate.
Utilizarea terenului „Esplanada” în contextul Cartierului Justiției
Spațiul „Esplanada” din apropierea Bibliotecii Naționale ar putea avea o destinație diferită de cea propusă pentru Cartierul Justiției. Aceasta din urmă nu oferă valențe de spațiu public, iar amplasarea sa pe terenul menționat ar fi un dezastru. O alternativă mai adecvată ar fi terenul situat între Palatul Parlamentului și clădirea Academiei Române, care s-ar dovedi mai util pentru necesitățile Cartierului Justiției.
Transferul drumului de acces prin Pădurea Băneasa
Propunerea de transfer a drumului de acces din cadrul Pădurii Băneasa către Municipiul București ar trebui să fie temporară, limitată în timp, nu nelimitată. Cartierul Greenfield este un exemplu de dezvoltare urbană speculativă, unde locuințele au fost ridicate fără a asigura căile de acces necesare. O soluție pe termen scurt, de patru ani, ar putea permite utilizarea drumului forestier pentru acces, până când investitorii finalizează construcția ieșirilor din cartier în direcția șoselei de centură. Transformarea drumului forestier în unul permanent ar putea afecta negativ singura pădure urbană a Bucureștiului.
Solicitări pentru grupurile de consilieri în Consiliul General
Susținerea referendumurilor locale
Este necesară convocarea a două referendumuri locale: unul referitor la repartizarea taxelor și impozitelor între Primăria Capitalei și primăriile de sector, iar celălalt privind atribuirea competenței de emitere a autorizațiilor de construire în București. Conform reglementărilor legale, Consiliul General are dreptul de a convoca aceste referendumuri, în urma propunerii formulate de Primarul Municipiului București.
Revenirea bulevardelor Bucureștiului în administrarea Administrației Străzilor
Revenirea tuturor bulevardelor din București în coordonarea Administrației Străzilor este necesară pentru a asigura o unitate în reglementarea parcărilor, în mobilierul urban și în peisagistică. Deși parteneriatele cu primăriile de sector pentru investiții nu sunt excluse, aceste proiecte trebuie coordonate de o structură unică pentru a menține coerența funcțională și estetică a orașului.
Susținerea noului Plan Urbanistic General
Adoptarea noului Plan Urbanistic General, conform propunerilor venite din partea specialiștilor, va oferi o direcție clară în ceea ce privește dezvoltarea orașului și va reglementa modul de construire într-o manieră coerentă. Este esențial ca viziunea experților să fie susținută și aprobată de factorii de decizie politici.
Implicarea comunității în dezvoltarea urbană
Implicarea comunității în procesele de dezvoltare urbană nu trebuie subestimată. Consultațiile și participarea cetățenilor sunt esențiale pentru a asigura că nevoile acestora sunt luate în considerare. Autoritățile locale trebuie să încurajeze inițiativele cetățenilor și să faciliteze dialogul deschis între diversele părți interesate, inclusiv dezvoltatori, investitori și locuitori.
Implicarea tinerilor în proiecte de dezvoltare urbană
Tinerii joacă un rol vital în construcția unei comunități sustenabile. Participarea acestora în proiectele de dezvoltare urbană nu numai că le oferă un sentiment de apartenență și implicare, dar poate aduce și idei inovatoare care să contribuie la îmbunătățirea orașului. Măsurile de sprijin pentru inițiativele tinerilor pot duce la o dezvoltare urbană mai dinamică și adaptată nevoilor actuale.
Îmbunătățirea infrastructurii de transport
Infrastructura de transport din București necesită îmbunătățiri semnificative pentru a face față cerințelor tot mai mari ale populației. Autoturismele, transportul public și sistemele de biciclete trebuie integrate într-un mod eficient. Investițiile în transportul public trebuie să fie prioritizate, astfel încât să se reducă trafic și poluarea, facilitând în același timp deplasarea locuitorilor.
Promovarea spațiilor verzi în oraș
Crearea și menținerea spațiilor verzi în oraș este crucială pentru bunăstarea cetățenilor. Parcurile și zonele de recreere nu doar că îmbunătățesc calitatea aerului, ci contribuie și la sănătatea mintală a populației. Autoritățile locale ar trebui să dezvolte planuri de expansiune a spațiilor verzi și să asigure întreținerea acestora pentru a oferi locuitorilor un mediu plăcut și sănătos.
Conservarea patrimoniului cultural
Patrimoniul cultural al Bucureștiului este un element valoros care trebuie protejat. În contextul dezvoltării urbane, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între modernizare și conservare. Proiectele de dezvoltare care afectează clădiri istorice trebuie analizate cu atenție, asigurându-se că valorile culturale nu sunt compromise în numele progresului urban.
