VIDEO Avertisment pentru toată România după furtunile de o violență extremă: „Trebuie să ne obișnuim încă de pe acum”. Ce urmează

Valuri sufocante de căldură, urmate brusc de vijelii, ploi torențiale și furtuni care smulg acoperișuri și doboară copaci. Episoadele de vreme extremă care au lovit România nu mai pot fi privite doar ca fenomene izolate, avertizează climatologii.

Roxana Bojariu, șefa departamentului de climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, explică faptul că fenomenele sunt specifice sezonului cald, însă schimbările climatice le alimentează cu mult mai multă energie.

Consecința este deja vizibilă: valurile de căldură devin mai frecvente, mai intense și mai lungi, iar furtunile care le întrerup pot avea o violență mult mai mare.

„Trebuie să ne obișnuim încă de pe acum”, avertizează climatologul.

De unde vine violența furtunilor care lovesc România

Explicația pornește de la cantitatea tot mai mare de căldură reținută în sistemul climatic.

Creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon, metanul sau oxidul de azot, face ca în sistem să rămână mai multă energie.

„Acest fenomen global deja îl trăim, nu e vorba de proiecții în viitor”, a explicat Roxana Bojariu, la Digi24.

Suprafețele mai calde ale mărilor și oceanelor, dar și solul și vegetația, favorizează evaporarea unei cantități mai mari de apă.

Atmosfera ajunge astfel să conțină mai mulți vapori de apă.

Combinația dintre surplusul de căldură și cantitatea crescută de umezeală alimentează sistemele meteorologice care, în mod normal, apar în această perioadă a anului.

Mai multă energie în atmosferă înseamnă ploi mult mai intense

Valurile de căldură nu sunt un fenomen nou pentru România. Diferența este energia suplimentară care le alimentează.

Potrivit climatologului ANM, acestea devin mai frecvente, mai intense, durează mai mult și pot începe mai devreme.

Când masa de aer foarte cald este înlocuită de instabilitate atmosferică, și furtunile pot deveni mult mai puternice.

„Avem mai multă energie în sistem și această cantitate sporită de vapori de apă care este în atmosferă alimentează ploi mult mai intense decât acum multe decenii”, a explicat Roxana Bojariu.

Practic, fenomenele meteorologice specifice verii sunt amplificate de surplusul de energie acumulat în sistemul climatic.

Acesta este unul dintre motivele pentru care o perioadă de caniculă poate fi urmată de vijelii violente, cantități foarte mari de apă căzute într-un timp scurt și fenomene extreme.

„Nu e vorba de proiecții în viitor”. Schimbarea se produce deja

Roxana Bojariu avertizează că schimbările climatice nu mai reprezintă doar un scenariu pentru următoarele decenii.

Efectele sunt deja resimțite.

Pe termen scurt, sistemele de avertizare și alertare pot ajuta populația să își adapteze activitățile înaintea fenomenelor periculoase.

Pe termen mediu și lung, însă, climatologul spune că trebuie schimbat inclusiv modul în care sunt dezvoltate orașele.

Aglomerările urbane au nevoie de mai mulți arbori, mai multe suprafețe de apă și mai puține zone betonate.

„Ne trebuie mai mulți arbori, mai mult luciu de apă, o altfel de arhitectură care să meargă în sensul naturii, nu împotriva ei. Mai puține betonări”, a explicat climatologul.

Adaptarea comunităților devine tot mai importantă în condițiile în care o mare parte a populației trăiește în zone urbane.

El Niño poate produce efecte indirecte și în Europa

Climatologul a vorbit și despre fenomenul El Niño, care este în desfășurare și ar urma să evolueze în următoarele luni.

Roxana Bojariu precizează că valurile de căldură și „cupolele de căldură” înregistrate până acum în Europa nu au fost provocate direct de El Niño.

Fenomenul poate produce însă schimbări importante la nivel global.

Unele regiuni se pot confrunta cu valuri de căldură și secetă, în timp ce în alte zone pot apărea precipitații mai abundente sau modificări ale musonului.

Europa poate resimți efectele inclusiv prin economie și lanțurile globale de aprovizionare.

Producția de orez, cafea sau cacao ar putea fi afectată în regiunile lovite de fenomene extreme, ceea ce poate avea consecințe și asupra piețelor europene.

Noi avertizări de furtuni în România. Bucureștiul și 7 județe, sub Cod galben

Avertismentul climatologului vine chiar într-o zi în care ANM a actualizat harta avertizărilor meteorologice pentru România.

Bucureștiul și șapte județe sunt vizate sâmbătă de un Cod galben de instabilitate atmosferică. Avertizarea include județele Dâmbovița, Prahova, Teleorman, Giurgiu și Ilfov, precum și vestul județelor Ialomița și Călărași.

Meteorologii anunță averse torențiale, vijelii și rafale de 50-70 km/h, frecvente descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă pot ajunge la 15-25 de litri pe metrul pătrat și, izolat, pot depăși 30-40 de litri pe metrul pătrat.

O altă avertizare Cod galben vizează intensificări ale vântului în sudul Banatului, vestul Olteniei, cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogea și în Carpații Meridionali și de Curbură.

ANM avertizează că mesajele pot fi actualizate în funcție de evoluția și intensitatea fenomenelor meteorologice.