România alege un nou naționalist anti-UE și anti-NATO în primul tur al alegerilor prezidențiale
România a votat un candidat naționalist, George Simion, în primul tur al alegerilor prezidențiale, conform agenției italiene ANSA. Simion, liderul AUR, a obținut majoritatea voturilor, în urma anularii alegerilor din noiembrie din cauza neregulilor financiare și implicării rusești, câștigate de Călin Georgescu. Vicepremierul italian Matteo Salvini, politician de extremă dreapta, l-a felicitat pe Simion, evidențiind votul liber al românilor și criticând intervențiile Bruxelles-ului.
Partidul Lega al lui Matteo Salvini, asociat cu guvernul Giorgiei Meloni, nu este parte din aceeași grupare politică europeană ca AUR. Salvini face parte din grupul „Patrioților”, în timp ce AUR și formațiunea premierului italian sunt în grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.
Nicuşor Dan și George Simion, adversari în turul doi
Primarul pro-european al Bucureștiului, Nicușor Dan, va concura cu George Simion în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Conform numărătorii a 99% din buletinele de vot, Simion a obținut 40,5%, iar Dan s-a plasat pe locul doi cu 20,9%, depășindu-l pe Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare. Această confruntare reflectă un conflict între viziuni politice diferite în România.
Nicușor Dan se prezintă ca un reformator, vizând electoratul tânăr și urban, și pledând pentru integrarea europeană. De asemenea, se menționează că „surpriza Ponta”, temută în campania electorală de unii, nu a avut loc, fostul premier neavând un rezultat semnificativ. Simion a votat alături de Călin Georgescu, sugerând posibilitatea numirii acestuia ca premier în cazul unei victorii.
Atacuri cibernetice în ziua alegerilor
Ziua alegerilor a fost afectată de atacuri cibernetice coordonate. Site-urile ministerelor de Interne și Justiție, precum și cel al candidatului Antonescu, au suferit un atac DDoS, care a perturbat temporar funcționarea acestora. Grupul NoName057(16), cunoscut pentru activitățile sale de sabotaj cibernetic în sprijinul Rusiei, a revendicat atacul pe Telegram, precizând că a realizat „surprize DDoS” pentru site-urile instituționale. Direcția Națională pentru Securitate Cibernetică a confirmat incidentul și a asigurat că la ora 14:00 toate portalurile au redevenit operaționale.
Incidentul se înscrie într-un context mai larg de presiune hibridă asupra României, care a fost ținta a numeroase atacuri cibernetice în ultimele luni, conform agenției ANSA.
Participarea la vot și mobilizarea diasporei
Participarea națională la primul tur a fost de 53,16%, dublu față de votul anulării din noiembrie. Mobilizarea diasporei a fost deosebit de semnificativă, aproape un milion de români votând în cele trei zile alocate votului din străinătate. Acesta reprezintă un record, având potențialul de a influența rezultatul, în special în stabilirea locului al doilea în clasament.
Chiar și cu toată atenția media asupra exit poll-urilor, fiabilitatea acestora este discutabilă. Analizând datele, se constată că aproximativ 50% dintre alegători au ales să nu dezvăluie pentru cine au votat, ceea ce a scăzut semnificativ credibilitatea proiecțiilor. Un fenomene similar a fost observat în noiembrie 2024, când erorile grave în sondaje au contribuit la delegitimarea votului, care a fost ulterior anulat, situând astfel România într-un peisaj electoral complicat.
