Vecinii se uită la România ca la un avertisment: Campioană la scumpiri, inflație dublă față de Bulgaria, triplă față de Grecia și miliarde PNRR în pericol

România a devenit termenul negativ de comparație folosit de presa din Bulgaria și Grecia pentru a ilustra amploarea scumpirilor din regiune. Cu o inflație anuală de 8,2%, țara noastră înregistrează o rată aproape dublă față de Bulgaria și de trei ori mai mare decât Grecia. În paralel, publicațiile bulgare avertizează că Bucureștiul se află contra cronometru pentru a evita pierderea unor miliarde de euro din PNRR.

Datele publicate miercuri de Eurostat plasează România, din nou, pe primul loc în clasamentul inflației din Uniunea Europeană. Rata anuală a ajuns la 8,2% în iulie 2026, în timp ce media Uniunii Europene a fost de numai 3%, iar cea a zonei euro de 2,9%.

Deși inflația din România a coborât de la 9,2% în iunie la 8,2% în iulie, distanța față de restul statelor membre rămâne uriașă. Următoarea țară din clasament este Lituania, cu 5,4%, urmată de Cipru și Bulgaria, ambele cu 4,4%, potrivit datelor oficiale Eurostat.

România are o inflație aproape dublă față de Bulgaria

Bulgarii prezintă România drept „campioana inflației” în Uniunea Europeană. Publicația Mediapool, citată de Rador Radio România, remarcă faptul că România și-a păstrat primul loc în clasamentul scumpirilor, chiar dacă rata anuală a coborât cu un punct procentual față de luna precedentă.

Comparația este una greu de ignorat: Bulgaria are o inflație de 4,4%, în timp ce România se află la 8,2%. Prețurile cresc, așadar, într-un ritm aproape dublu în România.

Publicația bulgară citează și datele Institutului Național de Statistică privind categoriile în care românii au resimțit cel mai puternic majorările. Serviciile s-au scumpit cu 13,67% față de iulie 2025, mărfurile nealimentare cu 7,93%, iar alimentele cu 5,03%.

Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni, august 2025–iulie 2026, comparativ cu precedentele 12 luni, a fost de 9,8%.

Grecia își măsoară rezultatele prin comparație cu România

România apare ca reper negativ și în presa din Grecia. Publicația SKAI scoate în evidență reducerea inflației grecești la 2,7%, sub media zonei euro și de peste trei ori mai mică decât rata înregistrată în România.

Grecia a coborât de la o inflație de 3,9% în iunie la 2,7% în iulie, înregistrând cea mai mare scădere lunară dintre cele 27 de state membre. România a rămas, în schimb, la polul opus al clasamentului european.

Diferențele sunt și mai puternice dacă România este comparată cu statele aflate la celălalt capăt al clasamentului. Suedia are o inflație de numai 0,3%, Cehia de 1,3%, iar Danemarca și Ungaria de 1,6%.

În cazul României, rata este de peste 27 de ori mai mare decât cea înregistrată în Suedia.

Bulgaria avertizează și asupra miliardelor din PNRR

Problemele României nu se opresc însă la scumpiri. Cotidianul bulgar 24Chasa scrie că țara noastră riscă să piardă o parte dintre fondurile europene din PNRR din cauza termenelor foarte scurte rămase pentru încheierea proiectelor și adoptarea reformelor restante.

Publicația îl citează pe președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care avertizează că bugetul României a fost construit luând în calcul acești bani europeni.

„Nu îți poți permite să fii indiferent la pierderea a miliarde de euro într-o astfel de situație”, a declarat Daniel Dăianu, potrivit relatării 24Chasa, care preia informațiile transmise de BTA.

România a primit până acum aproape 13 miliarde de euro dintr-un PNRR în valoare totală de aproximativ 20,1 miliarde de euro. Pentru atragerea banilor rămași, autoritățile trebuie să finalizeze într-un timp foarte scurt proiectele și reformele asumate.

Dăianu avertizează că există investiții apropiate de finalizare care riscă să nu fie recepționate în calendarul stabilit. Proiectele pot fi continuate ulterior, însă o parte a finanțării europene ar putea fi pierdută.

Legea salarizării, amânată până în ultimul moment

Unul dintre cele mai dificile jaloane este noua Lege a salarizării personalului bugetar. Daniel Dăianu critică întârzierea proiectului, deși reforma se află de mai mulți ani în responsabilitatea Ministerului Muncii.

„A fost amânată până în ultimul moment posibil”, a spus președintele Consiliului Fiscal.

Noua lege ar trebui să corecteze inechitățile din sistemul public de salarizare și să introducă reguli unitare pentru salarii și sporuri. Proiectul a generat însă nemulțumiri în rândul profesorilor, personalului medical și funcționarilor, pe fondul temerilor că unele venituri ar putea fi înghețate sau reduse.

Dăianu consideră că autoritățile ar fi trebuit să solicite mai devreme opinii suplimentare din partea specialiștilor și să clarifice punctele controversate înainte ca documentul să ajungă în discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene.

Din cauza calendarului foarte strâns, Parlamentul și-a întrerupt vacanța pentru a adopta mai multe dintre legile legate de jaloanele PNRR.

Două vulnerabilități care ajung în vizorul vecinilor

Inflația și absorbția fondurilor din PNRR sunt două probleme distincte, dar pentru țările din regiune acestea sunt văzute ca simptome ale aceleiași vulnerabilități economice.

România are nevoie de miliardele europene tocmai într-un moment în care populația și companiile sunt afectate de cele mai rapide scumpiri din Uniunea Europeană. Pierderea unei părți din finanțare ar pune presiune suplimentară pe bugetul național, deja construit în jurul proiectelor și sumelor prevăzute prin PNRR.

În timp ce Grecia își prezintă reducerea inflației prin contrast cu România, iar Bulgaria înregistrează o rată aproape la jumătate, vecinii de la sud avertizează că Bucureștiul riscă să piardă inclusiv una dintre principalele surse de finanțare pentru investiții și reforme.