Un vaccin creat pentru prevenirea zonei zoster ar putea deveni o armă neașteptată împotriva demenței. Analiza datelor medicale a peste 280.000 de persoane din Țara Galilor a arătat că vârstnicii vaccinați au avut un risc cu aproximativ 20% mai mic de a primi un diagnostic de demență în următorii șapte ani. Descoperirea a pornit de la o regulă administrativă aparent banală, care a împărțit accidental populația în două grupuri aproape identice.
Rezultatele, publicate în revista științifică Nature, reprezintă unele dintre cele mai solide dovezi obținute până acum privind posibila legătură dintre vaccinarea împotriva zonei zoster și reducerea riscului de demență, potrivit Mediafax.
Cercetătorii avertizează însă că vaccinul nu poate fi prezentat deocamdată drept un tratament sau un „vaccin împotriva demenței”. Pentru confirmarea unei legături directe sunt necesare studii clinice în care participanții să fie repartizați aleatoriu între grupul vaccinat și un grup de control.
Regula de vaccinare care a creat un experiment natural
Descoperirea își are originea într-un program de vaccinare început în Țara Galilor la 1 septembrie 2013.
Din cauza numărului limitat de doze, autoritățile au stabilit o limită strictă de vârstă. Persoanele care aveau 79 de ani la data lansării programului puteau primi vaccinul timp de un an, în timp ce oamenii care împliniseră deja 80 de ani nu mai erau eligibili.
Regula a creat involuntar ceea ce epidemiologii numesc un „experiment natural”. Cercetătorii au putut compara oameni născuți la interval de numai câteva zile, aflați de o parte și de alta a pragului de eligibilitate.
În mod normal, persoanele care aleg să se vaccineze pot avea și alte comportamente care le protejează sănătatea: merg mai des la medic, fac mai multă mișcare sau au o alimentație mai echilibrată. Acești factori pot influența riscul de demență și pot distorsiona rezultatele unui studiu observațional.
În cazul din Țara Galilor, cele două grupuri erau aproape identice. Diferența esențială era că unii oameni avuseseră acces la vaccin, iar ceilalți nu, exclusiv din cauza datei nașterii.
„Este aproape ca aruncarea unei monede”, a explicat epidemiologul Pascal Geldsetzer, profesor la Universitatea Stanford și unul dintre coordonatorii cercetării, citat de BBC Science Focus.
Risc de demență cu aproximativ 20% mai mic
Echipa condusă de cercetătorii de la Stanford a analizat dosarele medicale a peste 280.000 de persoane cu vârste cuprinse între 71 și 88 de ani, care nu aveau demență la începutul programului.
Oamenii de știință au urmărit evoluția acestora timp de șapte ani. Până în 2020, aproximativ unul din opt participanți aflați atunci în jurul vârstei de 86–87 de ani primise un diagnostic de demență.
În rândul persoanelor vaccinate, probabilitatea apariției unui asemenea diagnostic a fost cu aproximativ 20% mai mică decât în cazul celor nevaccinate, potrivit studiului publicat în Nature.
Cercetătorii au verificat dacă diferența putea fi explicată prin nivelul de educație, accesul la îngrijiri medicale, administrarea altor vaccinuri sau existența unor boli precum diabetul, cancerul și afecțiunile cardiovasculare. Legătura cu reducerea diagnosticelor de demență s-a menținut.
„Semnalul protector era puternic, clar și persistent”, a declarat Geldsetzer, potrivit Stanford Medicine.
Rezultatele au apărut și în alte țări
Constatarea din Țara Galilor nu a rămas izolată. Echipa lui Pascal Geldsetzer a identificat rezultate asemănătoare analizând campanii de vaccinare desfășurate în Anglia, Australia, Noua Zeelandă și Canada.
Alte cercetări observaționale au asociat vaccinarea împotriva zonei zoster cu o incidență mai redusă a demenței. Repetarea rezultatului în baze de date și sisteme medicale diferite a crescut interesul oamenilor de știință.
Studiul galez este considerat însă deosebit de important deoarece pragul strict de eligibilitate a redus unul dintre principalele riscuri ale analizelor observaționale: posibilitatea ca persoanele vaccinate să fie, în general, mai preocupate de sănătate decât cele nevaccinate.
Vaccinul ar putea influența și evoluția bolii
O analiză ulterioară a ridicat o ipoteză și mai importantă: vaccinarea ar putea avea efecte inclusiv după apariția demenței.
Cercetătorii au analizat separat 7.049 de persoane care aveau deja demență la începutul programului galez. Aproape jumătate dintre acestea au murit ulterior din cauze asociate demenței, însă proporția a fost de aproximativ 30% în rândul celor vaccinați.
Un studiu ulterior publicat în revista Cell a găsit, de asemenea, indicii că vaccinul ar putea întârzia declinul de la tulburarea cognitivă ușoară către demență și ar putea influența evoluția bolii după diagnostic.
Date noi au venit în 2026 și de la cercetători ai Universității Ebraice din Ierusalim. Aceștia au analizat dosarele a 68.960 de pacienți americani diagnosticați cu demență și au observat că administrarea vaccinului recombinant Shingrix a fost asociată cu o mortalitate generală mai redusă.
Într-un grup mult mai mic pentru care existau evaluări cognitive repetate, pacienții vaccinați au prezentat un declin mai lent. Cercetarea este însă un studiu observațional aflat încă în etapa de preprint și nu fusese evaluată independent de alți specialiști la momentul publicării. Autorii precizează explicit că rezultatele nu trebuie utilizate încă pentru luarea deciziilor medicale.
De ce ar putea un vaccin împotriva zonei zoster să protejeze creierul
Zona zoster este provocată de virusul varicelo-zosterian, același virus care produce varicela. După infectare, acesta nu dispare complet din organism, ci rămâne latent în celulele nervoase și se poate reactiva după zeci de ani, în special la vârstnici și la persoanele cu imunitatea slăbită.
Cercetătorii analizează mai multe explicații pentru posibila legătură cu demența.
Una dintre ipoteze este că prevenirea reactivării virusului reduce inflamația și leziunile neurologice sau vasculare care ar putea contribui la deteriorarea creierului. O altă posibilitate este ca vaccinul să producă efecte mai ample asupra sistemului imunitar, pregătindu-l să răspundă mai eficient și altor amenințări.
Oamenii de știință studiază de mai multe decenii rolul virusurilor herpetice în apariția bolii Alzheimer. ADN-ul virusului herpes simplex de tip 1, responsabil pentru herpesul labial, a fost identificat în țesutul cerebral al unor persoane vârstnice, iar infecțiile herpetice severe au fost asociate în anumite cercetări cu un risc mai mare de declin cognitiv.
Acest lucru nu înseamnă că virusurile herpetice provoacă singure Alzheimer, o boală influențată de numeroși factori genetici, vasculari, metabolici și de mediu.
Două vaccinuri diferite, rezultate care nu trebuie confundate
Studiul din Țara Galilor a analizat Zostavax, un vaccin mai vechi care conține o formă vie, dar slăbită, a virusului. Acesta nu mai este utilizat în numeroase țări.
În prezent este folosit pe scară largă Shingrix, un vaccin recombinant care nu conține virus viu și care oferă o protecție mai mare împotriva zonei zoster.
Cele două produse diferă prin compoziție și prin modul în care stimulează sistemul imunitar. Din acest motiv, rezultatele obținute cu Zostavax nu pot fi transferate automat asupra vaccinului Shingrix.
Datele observaționale disponibile pentru Shingrix sunt promițătoare, însă oamenii de știință cer studii clinice prospective care să stabilească dacă vaccinarea reduce efectiv riscul de demență și dacă poate încetini boala după diagnostic.
Nu este încă un vaccin demonstrat împotriva demenței
Demența afectează peste 55 de milioane de oameni la nivel mondial, iar numărul cazurilor ar putea ajunge la aproape 140 de milioane până în 2050. În lipsa unui tratament capabil să vindece boala, chiar și amânarea apariției simptomelor cu câteva luni ar putea avea un efect major asupra pacienților, familiilor și sistemelor medicale.
Cercetătorii consideră că un vaccin deja cunoscut, relativ ieftin și ușor de administrat ar putea deveni o intervenție importantă dacă efectul protector va fi confirmat.
Deocamdată, vaccinarea împotriva zonei zoster trebuie făcută pentru indicația sa aprobată — prevenirea zonei zoster și a complicațiilor sale — conform recomandării medicului. Dovezile existente nu justifică încă administrarea vaccinului exclusiv pentru prevenirea sau tratarea demenței.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .