UNBR respinge acuzațiile mediului de afaceri privind obligativitatea avocaților pentru contractele firmelor: Estimările de 800 de milioane de euro sunt „supradimensionate”

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) respinge criticile formulate de Romanian Business Leaders (RBL) la adresa proiectului de modificare a Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat. Organizația susține că inițiativa legislativă nu obligă firmele să apeleze la un avocat pentru orice contract și contestă estimările privind costurile suplimentare de până la 800 de milioane de euro anual. UNBR recunoaște însă că preocupările mediului de afaceri privind costurile și birocrația sunt legitime și se declară deschisă dialogului.

Într-un comunicat transmis marți, 20 octombrie, UNBR răspunde avertismentelor lansate cu o zi înainte de Romanian Business Leaders, organizație care a cerut respingerea proiectului legislativ în forma actuală, susținând că acesta ar introduce obligații suplimentare pentru companii, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Reprezentanții avocaților afirmă că interpretarea mediului de afaceri extinde nejustificat sfera obligațiilor prevăzute de proiect.

UNBR: Nu orice contract scris trebuie întocmit de avocat

Una dintre principalele controverse privește prevederea referitoare la intervenția avocatului în redactarea contractelor. UNBR precizează că obligația propusă nu se aplică tuturor documentelor încheiate de firme, ci numai unor categorii de contracte pentru care legislația impune anumite condiții de formă.

„Proiectul nu impune avocat pentru orice contract sau act al unei firme. Obligația propusă privește contractele pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitate sau dovadă, cu respectarea excepțiilor legale. Simpla încheiere în scris a unui contract nu atrage automat această obligație. Nerespectarea ei nu determină nulitatea contractului, decât dacă legea prevede expres această sancțiune”, precizează UNBR.

Distincția este importantă deoarece forma scrisă poate fi aleasă voluntar de părți, fără ca legea să o impună pentru valabilitatea sau dovedirea unui anumit contract.

În aceste condiții, potrivit interpretării UNBR, simplul fapt că două societăți comerciale decid să încheie un acord în scris nu înseamnă automat că documentul ar trebui întocmit de avocat.

Dispută privind costurile: 100 de milioane sau 800 de milioane de euro

Reacția UNBR vine după ce Romanian Business Leaders a avertizat că modificările legislative ar putea genera costuri suplimentare de peste 100 de milioane de euro anual pentru companiile din România.

Într-un scenariu care ar include și contractele individuale de muncă, organizația a estimat că impactul financiar s-ar putea apropia de 800 de milioane de euro pe an.

Calculele RBL au avut ca punct de plecare datele Oficiului Național al Registrului Comerțului și ale Ministerului Muncii, precum și un onorariu de referință de 710 lei pentru redactarea unui contract, prevăzut în ghidul UNBR.

Uniunea avocaților consideră însă că aceste scenarii nu reflectă corect domeniul de aplicare al proiectului legislativ.

„Estimările RBL privind costurile de 100 și 800 de milioane de euro nu sunt realiste. Acestea trebuie raportate la actele efectiv acoperite de proiect, la derogările aplicabile, la serviciile juridice deja contractate și la cheltuiala suplimentară reală. Scenariul de aproape 800 de milioane de euro apare supradimensionat, fiind construit pe o interpretare a obligației propuse care depășește sfera sa de aplicare”, arată UNBR.

Organizația subliniază că evaluarea impactului financiar trebuie să țină cont și de avantajele pe care consultanța juridică le poate avea în prevenirea unor conflicte sau litigii.

„Onorariul avocatului este un cost real, dar și riscul juridic are un cost. Ambele trebuie evaluate”, transmit reprezentanții profesiei.

Avocații susțin că proiectul poate reduce birocrația

UNBR contestă și afirmația potrivit căreia inițiativa legislativă ar conduce exclusiv la creșterea sarcinilor administrative.

Potrivit organizației, proiectul conține inclusiv dispoziții menite să simplifice reprezentarea juridică, prin recunoașterea expresă a împuternicirii avocațiale ca dovadă a mandatului.

„Proiectul conține și o măsură de simplificare: clarificarea dovezii mandatului prin împuternicirea avocațială urmărește evitarea procurilor suplimentare solicitate doar pentru confirmarea reprezentării. Cerințele speciale de formă ale mandatului rămân aplicabile. Pentru beneficiar, eliminarea formalităților nejustificate poate însemna mai puține drumuri, cheltuieli și întârzieri”, explică UNBR.

În același timp, Uniunea precizează că modificările nu trebuie interpretate ca o eliminare a competențelor altor profesii care desfășoară, în baza unor legi speciale, activități cu implicații juridice.

„Competențele avocatului nu înlătură atribuțiile legale ale celorlalte profesii. Proiectul trebuie interpretat și corelat cu legislația specială aplicabilă celorlalte profesii. Pentru evitarea interpretărilor divergente, competențele stabilite prin legi speciale trebuie păstrate și delimitate expres, inclusiv în cazul profesioniștilor care nu se încadrează în categoria profesiilor juridice”, se arată în comunicat.

Ce se întâmplă cu platformele LegalTech și inteligența artificială

Un alt punct de divergență privește serviciile juridice digitale și utilizarea inteligenței artificiale.

Romanian Business Leaders a avertizat că delimitarea insuficient de clară dintre informarea juridică și consultanța juridică ar putea afecta platformele LegalTech și instrumentele bazate pe inteligență artificială.

UNBR respinge interpretarea potrivit căreia proiectul ar urmări interzicerea acestor tehnologii.

„Proiectul nu interzice platformele LegalTech sau utilizarea inteligenței artificiale. Diferența relevantă este între informarea juridică generală și consultanța juridică personalizată, nu între tehnologiile utilizate. UNBR nu primește competența de a închide unilateral platforme, eventualele măsuri fiind supuse controlului instanței”, precizează Uniunea.

Astfel, potrivit explicațiilor organizației, criteriul esențial nu este instrumentul tehnologic utilizat, ci natura serviciului oferit și existența unei consultanțe juridice adaptate situației concrete a beneficiarului.

Context: Proiect depus în Parlament de senatori din mai multe partide

Propunerea legislativă B563/2026 a fost înregistrată la Senat pe 14 octombrie 2026 și vizează modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și completarea Codului civil.

Printre inițiatori se numără senatorul PNL Daniel Fenechiu, vicepreședinte al UNBR, alături de parlamentari din PSD, AUR, USR și alte formațiuni politice.

Proiectul urmărește, între altele, consolidarea secretului profesional al avocatului, clarificarea activităților de consultanță juridică, reglementarea serviciilor juridice furnizate online și extinderea rolului avocatului în redactarea actelor și prevenirea litigiilor.

Inițiatorii au solicitat dezbaterea în procedură de urgență, însă, potrivit informațiilor publicate de Senat, proiectul se află în etapa de avizare și nu a fost adoptat.

Romanian Business Leaders a cerut ca inițiativa să nu fie dezbătută în regim de urgență, să fie realizată o analiză a impactului asupra concurenței și să fie consultate organizațiile reprezentative ale mediului de afaceri.

În replică, UNBR afirmă că susține examinarea efectelor asupra concurenței și clarificarea prevederilor susceptibile de interpretări divergente în timpul dezbaterilor parlamentare.

UNBR propune continuarea dialogului cu mediul de afaceri

În finalul comunicatului, Uniunea Națională a Barourilor din România insistă asupra necesității identificării unor soluții legislative care să asigure atât protecția juridică a beneficiarilor, cât și accesibilitatea serviciilor.

„Avocații și mediul de afaceri au un interes comun: reguli clare, servicii accesibile și prevenirea riscurilor juridice”, subliniază organizația.

UNBR își exprimă disponibilitatea de a continua discuțiile cu Romanian Business Leaders, în vederea identificării unor soluții care să răspundă acestor obiective.

Disputa urmează astfel să se mute în Parlament, unde forma finală a reglementărilor va depinde de avizele instituțiilor competente, amendamentele depuse și dezbaterile dintre reprezentanții profesiei de avocat și cei ai mediului economic.