Un vaccin experimental împotriva cancerului pancreatic dă primele rezultate promițătoare. Ce efecte secundare au observat cercetătorii

Un vaccin experimental dezvoltat de cercetători din Statele Unite oferă noi speranțe în prevenirea cancerului pancreatic, una dintre cele mai agresive forme de cancer. Primele rezultate ale unui studiu clinic arată că vaccinul a fost bine tolerat, a declanșat un răspuns imun puternic la majoritatea participanților și, pe durata monitorizării, niciunul dintre aceștia nu a dezvoltat boala. Cercetătorii avertizează însă că este vorba despre un studiu de fază 1, iar eficiența vaccinului trebuie confirmată prin cercetări mai ample. Rezultatele au fost publicate în revista Cancer Discovery și preluate de La Repubblica.

Vaccinul țintește una dintre cele mai frecvente mutații implicate în cancerul pancreatic

Vaccinul experimental mKras-Vax a fost dezvoltat de cercetători de la Centrul de Cancer Kimmel Johns Hopkins și Centrul Skip Viragh pentru Cancerul Pancreatic din Maryland.

Acesta este conceput pentru a viza mutația KRAS, una dintre cele mai frecvente modificări genetice întâlnite în cancerul pancreatic și în leziunile precanceroase.

Scopul vaccinului este de a determina sistemul imunitar să identifice și să elimine celulele care poartă aceste mutații înainte ca ele să evolueze spre cancer.

În studiul clinic de fază 1, vaccinul experimental „a stimulat răspunsurile celulelor T specifice Kras la 90% dintre participanți”.

„După o perioadă mediană (n.red. o măsură statistică din studii clinice și analiza supraviețuirii ) de urmărire de 16,5 luni, nimeni nu a dezvoltat cancer pancreatic, iar unele dintre leziunile precanceroase s-au micșorat sau au încetat să crească”.

Autorii descriu rezultatele drept „prima demonstrație umană că un vaccin care vizează Kras poate genera în siguranță răspunsuri imune de lungă durată, prevenind potențial dezvoltarea cancerului la persoanele cu risc”.

Studiul a inclus persoane cu risc crescut de cancer pancreatic

La cercetare au participat 20 de persoane cu predispoziție ereditară pentru cancer pancreatic și cu anomalii pancreatice identificate imagistic.

Participanții au primit patru doze de vaccin între aprilie 2022 și februarie 2026, pe o perioadă de 13 săptămâni.

Potrivit cercetătorilor, „18 dintre cei 20 de participanți, sau 90%, au dezvoltat un răspuns imun semnificativ la vaccin. Participanții au prezentat o creștere mediană de 18,2 ori a răspunsurilor celulelor T specifice proteinei Kras mutante, indicând faptul că vaccinul a activat cu succes celulele imune capabile să recunoască mutațiile Kras.”

Analizele ulterioare au arătat că răspunsul imun s-a menținut în timp, iar celulele T generate de vaccin au putut fi detectate până la doi ani după administrare.

În plus, „Clonele de celule T induse de vaccin, specifice proteinei Kras mutante, au rămas detectabile până la 2 ani după vaccinare. Pe o perioadă mediană de urmărire de 16,5 luni, niciunul dintre participanți nu a dezvoltat cancer pancreatic sau o leziune pancreatică cu risc ridicat care a necesitat îndepărtarea chirurgicală”.

Ce efecte secundare au fost observate

Cercetătorii au precizat că vaccinul a părut „sigur, toate evenimentele adverse legate de tratament fiind clasificate ca fiind ușoare sau moderate.”

Cele mai frecvente reacții adverse au fost durerea și reacțiile la locul injectării, oboseala, frisoanele și simptomele asemănătoare gripei, toate dispărând fără tratament.

Totodată, analiza exploratorie a arătat rezultate încurajatoare și în cazul chisturilor pancreatice.

„Cinci dintre cei 20 de participanți la studiu au prezentat o rezoluție radiografică completă a unor chisturi pancreatice mici, în timp ce alți trei au înregistrat o regresie parțială. Chisturile rămase au rămas stabile”.

Cercetătorii avertizează că este nevoie de studii mai ample

Autorii studiului subliniază că obiectivul principal al cercetării a fost evaluarea siguranței și a răspunsului imun, nu demonstrarea eficienței vaccinului în prevenirea cancerului pancreatic.

Ei atrag atenția că numărul redus de participanți și perioada limitată de monitorizare nu permit încă formularea unor concluzii definitive privind eficacitatea clinică.

„Acesta este doar începutul”

„Acesta este doar începutul, dar rezultatele sugerează că sistemul imunitar se activează”, a declarat Elizabeth Jaffee, directoare adjunctă a Centrului de Cancer Johns Hopkins Kimmel și co-autoare principală a studiului.

„Încă mai avem mult de lucru, dar acesta este un început bun pentru prevenție, un obiectiv la care nimeni nu se gândise înainte”, a mai adăugat aceasta.

„Capacitatea de a vaccina persoanele cu risc timpuriu pentru a încerca să prevină dezvoltarea cancerului în viitor este o oportunitate semnificativă”, a asigurat cercetătoarea.

Cercetătorii au amintit că vaccinul KRAS fusese testat anterior, în 2020, la pacienți operați și cu risc ridicat de recidivă. Rezultatele acelui studiu, publicate anul acesta în Nature Communications, au arătat că pacienții care au dezvoltat un răspuns imun puternic au rămas fără semne de boală timp de cel puțin cinci ani.

„Am considerat că, dacă am putea observa un răspuns imun la pacienții cu cancer, vaccinul ar trebui să funcționeze și mai bine la persoanele cu risc crescut din cauza unui istoric familial, a unei modificări genetice sau a unui chist pancreatic”, a explicat Neeha Zaidi.

„Rezultatele acestui studiu oferă dovada principiului că vaccinarea împotriva mutației genei KRAS poate genera răspunsuri imune de lungă durată la persoanele cu risc ereditar de cancer pancreatic și susțin testarea clinică ulterioară a acestei abordări”, a mai adăugat Michael Goggins.

Un nou studiu este deja în desfășurare

Echipa de cercetare a lansat deja un nou studiu pentru a evalua modul în care vaccinul acționează asupra pacienților cu chisturi pancreatice cu risc crescut, care urmează să fie operați. Cercetătorii vor analiza direct efectele celulelor imune generate de vaccin asupra țesutului pancreatic precanceros.

Autorii studiului au declarat și conflictele de interese prevăzute de regulile de publicare științifică. Mai mulți dintre cercetători sunt fondatori, acționari sau consultanți ai companiei Adventris Pharmaceuticals, care a licențiat tehnologia dezvoltată la Universitatea Johns Hopkins.