Un contraamiral spune care ar fi singura dronă suspectă că ar fi putut ataca direct România

Vineri, 14 august, patru drone sau resturi de dronă au fost descoperite în România. Acesta a fost cel mai mare număr de astfel de aparate găsite în țara noastră. Contraamiralul în rezervă Constantin Ciorobea consideră că există o singură dronă ar fi putut avea ca scop să atace România în ultima perioadă.

Drona care ar fi putut ataca România

Pe data de 29 mai o dronă a lovit un bloc din Galați. Două persoane au fost rănite și au ajuns la spital. Un alt incident a urmat pe 24 iulie. Atunci drona a fost doborâtă în județul Buzău, în apropiere de localitatea Padina. Apoi au început să mai pătrundă și altele, dar Constantin Ciorobea spune că singura care ar fi avut ca scop să atace România a fost cea din Buzău.

„Singura în care ar putea să intervină eventuale semne de întrebare în ceea ce privește intenția a fost aceea spre Buzău și a fost doborâtă pe teritoriul României. Acolo apare cu foarte mari semne de întrebare dacă a fost ceva intenționat. În rest, toate celelalte drone care au intrat în spațiul aerian, sau au fost doborâte și au căzut sunt parte a acestui război și sunt ori deviate de bruiaj, ori sunt lovite și cad pe teritoriul României. Zburând deasupra Dunării, ucrainenii trag în ele și, prin lovitură, ajung să cadă în România. Deci nu sunt atacuri intenționate.”, a spus Constantin Ciorobea, contaamiral de flotilă, la Euronews România.

Ce soluție are România

Constantin Ciorobea este convins că astfel de incidente vor fi din ce în ce mai frecvente. România ar putea însă proceda ca Finlanda.

„E primul aspect care trebuie clarificat și comunicat cetățenilor, pentru că, până vin aliații cu sprijinul, până vin achizițiile prin SAFE, cetățenii trebuie informați și pregătiți să se protejeze singuri. Realitatea arată că este nevoie și de o reacție a cetățenilor în astfel de situație. Mai departe, cred că, totuși, anumite soluții apar, pentru că vedem că Spania s-a oferit să vină cu cele trei avioane de luptă anti dronă, cu cele trei elicoptere care sunt pregătite să acționeze. Nu au ajuns încă, urmează să sosească, vor intra în serviciu.

De asemenea, aici trebuie o decizie la nivel politic, pentru că vedem la nivelul alianței o abordare la nivelul României, Poloniei, țărilor baltice, adică avem serviciul de poliție aeriană care intervine pentru a doborî aceste drone.

A închis spațiul aerian

Dar avem și modelul Finlandei, care a închis spațiul aerian, o parte din spațiul maritim, considerând că orice obiect care apare în acea zonă este doborât imediat, nu se mai întreabă despre ce e vorba. Orice obiect care apare în zona care este interzisă pentru zbor sau pentru navigație este angajat direct, fără a se mai face acea recunoaștere. (…)

Trebuie o reacție diplomatică și aș merge pe propunerea Turciei, aceea de a adresa părților să evite să afecteze traficul maritim, fluvial și, poate chiar la nivelul UE, o nouă adresă către Rusia să se abțină. Dar pe de altă parte, trebuie înțeles că cele două părți trebuie să ajungă la o înțelegere privind spațiul maritim și asigurarea libertății de navigație, pentru a nu fi afectate navele care nu aparțin țărilor angajate în luptă.

Iar acestora să li se asigure libertatea de navigație în afara zonelor care nu sunt în conflict. Aici avem inclusiv poziția SUA, prin JD Vance, care s-a adresat inclusiv Ucrainei, să se abțină la a mai lovi anumite ținte în portul Novorossiisk, care, la fel, nu fac parte din conflict.”, a mai spus acesta.