Indicatorii economici sunt îngrijorători pentru România.
Producția industrială a înregistrat o scădere de 0,3% în zona euro și de 0,1% la nivelul Uniunii Europene în iulie, comparativ cu luna precedentă. În luna iunie, acest indicator a rămas constant în zona euro și a crescut cu 0,1% în UE. Conform datelor furnizate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), țările cele mai afectate de acest declin sunt Malta, Estonia și România. Agerpres informează că aceste date sunt esențiale pentru a evalua starea economiei europene și, implicit, a celei românești.
Pentru statele membre ale Uniunii Europene pentru care există date disponibile, Irlanda a înregistrat cea mai mare creștere a producției industriale în luna iulie, cu 9,2%, urmată de Croația, cu 8%, și Belgia, cu 7,3%. În contrast, cele mai semnificative scăderi s-au constatat în Malta (minus 5,5%), Estonia (minus 4,8%) și România (minus 3,4%).
Evaluarea producției industriale în UE
În Uniunea Europeană, producția de bunuri intermediare a scăzut cu 1,3%, cea de bunuri de capital cu 1,7%, iar producția de bunuri de folosință îndelungată a scăzut cu 2,2%. Totuși, sectorul energiei a crescut cu 0,4%, iar producția de bunuri de folosință imediată a avansat cu 2,1%. Această situație subliniază o volatilitate semnificativă în structura producției industriale în regiune.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2023, producția industrială a scăzut cu 2,2% în zona euro și cu 1,7% în Uniunea Europeană în luna iulie. Statele care au raportat cele mai mari creșteri anuale în acest sector sunt Danemarca (19,8%), Grecia (10,8%) și Finlanda (6,4%). La polul opus, cele mai mari scăderi au fost observate în Ungaria (minus 6,4%), Estonia (minus 5,8%), Germania (minus 5,5%) și România (minus 4,3%).
Pentru Uniunea Europeană, s-au înregistrat reduceri semnificative în sectorul bunurilor intermediare (minus 2,7%), bunurilor de capital (minus 5,4%) și bunurilor de folosință îndelungată (minus 3,5%). În contrast, producția de energie a crescut cu 2,3%, iar bunurile de folosință imediată cu 3,9%.
Informațiile furnizate de INS
Institutul Național de Statistică (INS) din România a comunicat, pe de altă parte, că producția industrială a crescut cu 3% în luna iulie, comparativ cu luna precedentă, pe seria brută. Aceasta creștere s-a datorat în principal avansului sectorului de producție și furnizare a energiei electrice și termice, gaze, apă caldă și aer condiționat (+10,7%), urmat de industria extractivă (+4,6%) și de industria prelucrătoare (+1,9%). Totuși, pe seria ajustată, producția industrială a înregistrat o scădere de 3,4%, determinată în principal de activitatea din industria prelucrătoare, care a scăzut cu 4,6%.
În ceea ce privește comparația cu anul 2024, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, la fel ca și industria extractivă, au crescut în iulie cu 3,1%, respectiv cu 1,2% față de luna anterioară. Aceste date arată o ușoară îmbunătățire a acestor sectoare, chiar și în contextul scăderii generale.
Privind evoluția anuală, în luna iulie 2024, comparativ cu aceeași lună din 2023, producția industrială (serie brută) a crescut cu 0,2%, grație sectorului extractiv (+2,9%). Totuși, sectorul de energie a scăzut cu 0,2%, iar industria prelucrătoare a rămas constantă. Aceasta demonstrează o stabilitate fragilă în sectorul industrial românesc.
Pe de altă parte, pe seria ajustată, producția industrială s-a contractat în iulie 2024 cu 3,9% față de perioada corespunzătoare din 2023, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-4,5%) și de sectorul energiei (-1,6%). În această dinamică, industria extractivă a înregistrat un avans de 2,2%, ceea ce sugerează că în ciuda dificultăților, anumite segmente ale economiei continuă să performeze. Monitorizarea atentă a acestor evoluții este esențială pentru prognoza viitoare a economiei românești.
