Legătura dintre timpul petrecut în faţa ecranelor şi problemele de sănătate mintală la adolescenţi ar putea fi influenţată în mare măsură de predispoziţia genetică şi de mediul familial. Un nou studiu sugerează că asocierea dintre utilizarea îndelungată a ecranelor şi simptomele de depresie sau anxietate este mai complexă decât indicau cercetările de până acum. Rezultatele ar putea contribui la formularea unor recomandări de prevenţie care să ţină cont atât de obiceiurile digitale, cât şi de vulnerabilităţile individuale ale adolescenţilor.
Un studiu realizat de Institutul Karolinska, din Suedia, şi publicat joi, în revista Nature Human Behaviour, arată că factorii genetici şi condiţiile familiale pot explica o parte importantă a asocierii dintre utilizarea excesivă a ecranelor şi riscul de depresie sau anxietate la adolescenţi.
Cercetarea a inclus peste 21.000 de persoane provenite din perechi de gemeni suedezi, urmărite de la vârsta de nouă ani, pe parcursul adolescenţei şi până la maturitate.
Cercetătorii au analizat timpul petrecut în faţa ecranelor pentru activităţi recreative şi relaţia acestuia cu simptomele de depresie şi anxietate, precum şi cu diagnosticele ulterioare ale acestor afecţiuni.
La vârsta de 15 ani, adolescenţii care petreceau peste şase ore zilnic cu activităţi interactive, precum jocurile video, conversaţiile online şi navigarea pe internet, aveau o probabilitate de peste două ori mai mare de a primi ulterior un diagnostic de depresie sau anxietate, comparativ cu cei care utilizau ecranele cel mult două ore pe zi.
Totuşi, atunci când cercetătorii au comparat gemeni din aceeaşi familie, în special gemeni identici, majoritatea acestor asocieri s-au redus considerabil.
Rezultatele sugerează că predispoziţia genetică şi mediul în care cresc copiii contribuie semnificativ la relaţia observată între utilizarea ecranelor şi sănătatea mintală.
Asocierile au fost mai puternice în cazul activităţilor interactive şi mult mai slabe sau absente pentru activităţile pasive, precum vizionarea programelor de televiziune sau a materialelor video.
„Rezultatele noastre sugerează că asocierea ar fi putut fi supraestimată în unele cazuri, deoarece factorii familiali comuni nu au putut fi luaţi pe deplin în considerare”, a explicat Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska şi unul dintre autorii principali ai studiului, citat într-un comunicat al instituţiei remis News.
Autorii subliniază că utilizarea îndelungată a ecranelor în adolescenţă a rămas asociată cu probleme de sănătate mintală apărute ulterior, însă legătura a devenit mai slabă şi mai puţin sigură după luarea în considerare a factorilor genetici şi familiali.
Studiul este observaţional şi nu poate stabili o relaţie directă de cauzalitate. În plus, timpul petrecut în faţa ecranelor a fost raportat de participanţi, iar datele au fost colectate înainte ca telefoanele inteligente şi reţelele sociale să devină atât de prezente în viaţa adolescenţilor.
Potrivit autorilor, recomandările privind utilizarea ecranelor ar trebui să ţină cont şi de tipul activităţilor desfăşurate online, de motivele utilizării acestora şi de particularităţile individuale şi familiale ale adolescenţilor, nu doar de timpul petrecut în faţa ecranelor.
Cercetătorii intenţionează să examineze mai detaliat activităţile desfăşurate în faţa ecranelor, inclusiv conţinutul urmărit, motivele utilizării şi timpul alocat acestora în detrimentul altor activităţi, pentru a înţelege mai bine legătura cu sănătatea mintală la diferite vârste.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .