Te-ai întrebat vreodată de ce țânțarii par să te urmărească exact pe tine, în timp ce prietenii tăi stau liniștiți? Nu e doar o iluzie. Oamenii de știință au demonstrat că unii dintre noi sunt, literalmente, mai apetisanți pentru acești mici vectori de boli. Și nu, nu e vorba de ghinion.
Cercetătorii au început să desfacă, fir cu fir, mecanismul chimic care transformă un om într-o țintă preferată. „Nu e deloc o concepție greșită”, spune Frederic Simard, entomolog la Institutul de Cercetare pentru Dezvoltare din Franța. „Țânțarii chiar aleg.” Totul începe de la distanță.
Cocktailul chimic care ne trădează
Femelele, singurele care mușcă, detectează dioxidul de carbon pe care îl expirăm de la zeci de metri. E primul semnal, un fel de fluier de start. Apoi, pe măsură ce se apropie, la circa 10 metri, intră în joc mirosul propriu-zis al pielii.
Fiecare dintre noi emană între 300 și 1.000 de compuși volatili diferiți – un adevărat cocktail personal. Iar când insecta ajunge suficient de aproape, temperatura corpului și umiditatea pielii îi spun dacă merită să aterizeze. Combinația dintre CO2 și acel „parfum” individual decide.
Ce nu funcționează? Teoriile populare despre grupele de sânge sau culoarea pielii, a ochilor sau a părului sunt complet nefondate, potrivit lui Simard. Miza reală e microbiomul nostru – bacteria de pe piele care produce o „supă de molecule”.
Dintre sutele de compuși, unul pare să facă diferența: 1-octen-3-ol, un produs al descompunerii sebumului. Un studiu condus de suedezul Rickard Ignell a arătat că persoanele cele mai vizate – inclusiv femeile însărcinate în al doilea trimestru – produc cantități mari din acest compus.
De la mituri și bere, la pericole reale
Și nu e nevoie de mult: și o creștere infimă îi face pe țânțari să-și schimbe instant ținta. Berea face și mai rău. Mecanismul e clar: alcoolul crește temperatura corpului, volumul de CO2 expirat și modifică complet mirosul pielii.
În 2023, în Țările de Jos, cercetătorii au descoperit că voluntarii care băuseră bere în ultimele 24 de ore erau de 1,35 ori mai atractivi pentru insecte. Nu e o coincidență, ci o invitație chimică directă. De ce e atât de urgent să înțelegem acest mecanism?
Pentru că schimbările climatice mută granițele țânțarilor periculoși. Anul trecut, țânțarul tigru – purtător al virusului chikungunya – a fost găsit până în Alsacia, în nordul Franței. Soluțiile sunt simple, dar eficiente: haine largi, plase și repelenți.
Și, poate cel mai ușor sfat: mese ușoare și mai puțin alcool.
