Încep să se confirme lucruri cunoscute până acum ca și legende: tehnologia modernă de scanare și cartografiere prin satelit LiDAR poate rescrie istoria dacilor. Recent, cercetările bazate pe această tehnologie au adus la lumină dovezi surprinzătoare care demonstrează că civilizația dacică era mult mai complexă și avansată decât se credea anterior.
Descoperiri revoluționare în zona Tapae
Una dintre cele mai remarcabile descoperiri a fost făcută în zona Tapae, unde în anul 101 a avut loc ultima și cea mai sângeroasă bătălie dintre daci și romani. Sistemele de fortificații descoperite cu ajutorul tehnologiei LiDAR arată că dacii construiseră fortificații pe mai mult de doi kilometri şi jumătate, blocând nu doar accesul prin vale, ci și drumul de creastă.
„Analiza noastră arată că sistemul de apărare era mult mai lung și bloca nu doar accesul prin vale, ci și către drumul de creastă, care era protejat astfel pe o lungime de cel puțin 2,8 kilometri. De aici, în prezent, lungimea cunoscută de fortificație are 4,8 kilometri, dar dimensiunea și traseul ei real rămân de stabilit în viitor”, arată studiul „Modelul digital de teren (DTM) derivat din LiDAR, disponibil gratuit, descoperă inima Regatului Dac” (2023, autori Aurora Pețan, Alexandru Hegyi).
Fortificațiile dacice – Inspirație pentru Romani
Aceste descoperiri sugerează că dacii aveau un sistem de fortificații cu adevărat ieșit din comun, care i-ar fi inspirat și pe romani să adopte aceste tehnologii. Fortificațiile elaborate și întinse pe distanțe considerabile reflectă un nivel avansat de organizare și tehnologie militară.
Fețele Albe – O cetate impresionantă
O altă cetate impresionantă, descoperită cu ajutorul tehnologiei LiDAR, este Fețele Albe, situată în vecinătatea capitalei dacilor, Sarmizegetusa Regia. Până acum, se știa foarte puțin despre această cetate, dar cercetările recente au dezvăluit că ea era mult mai vastă decât se credea inițial.
„Modelul digital de teren (DTM) derivat din LiDAR dezvăluie o adevărată surpriză: situl este mult mai larg, ocupând toată latura sudică a dealului, pe doi kilometri, de la pârâul Arsurii până la fortificația de pe Dealul Grădiștii și are aproape 200 de terase, deci de zece ori mai mult încât s-a crezut! Terasele sunt cel mai adesea aliniate (ca „ghirlande”) de-a lungul curbelor de nivel, iar astăzi sunt acoperite în întregime de păduri. Unele sunt în trepte, altele în ciorchine. Pe terase sunt vizibile urme ale numeroaselor construcții cu bază dreptunghiulară sau poligonală/circulară”, arată cercetătorii Aurora Pețan și Valeriu Sîrbu.
Piatra Roșie – O cetate uitată
Cetatea dacică Piatra Roșie, descoperită inițial la sfârșitul anilor ’40 de arheologii conduși de Constantin Daicoviciu, a fost și ea reevaluată cu ajutorul tehnologiei LiDAR. Aceasta avea rolul de a apăra Sarmizegetusa Regia, iar cercetările recente au demonstrat că cetatea era mult mai mare decât se știa.
„Analiza datelor furnizate de măsurătorile topografice și de scanarea LiDAR ne dezvăluie o remarcabilă unitate de concepție în amenajarea acestei porțiuni de deal, care scoate în evidență terasele și lasă în plan secund fortificațiile. Devine astfel evident că platoul și terasele estice aparțin unui singur ansamblu cu suprafața de circa 26.000 metri pătrați, conceput unitar și care se înscrie într-un perimetru regulat, aproape rectangular”, arată arheologul Aurora Pețan.
Complexitatea așezărilor dacice
Așezările dacice, cum ar fi cele din zonele cetăților Costești și Blidaru, cercetate de asemenea cu tehnologia LiDAR, arată un sistem complex de terase în jurul ruinelor vizibile în prezent. Aceste descoperiri sugerează că dacii aveau un nivel ridicat de organizare și planificare urbanistică.
Aceste descoperiri revoluționare schimbă înțelegerea noastră despre civilizația dacică și contribuie la rescrierea istoriei lor. Fortificațiile elaborate, așezările complexe și tehnologiile avansate folosite de daci demonstrează că aceștia aveau un nivel de dezvoltare mult superior față de ceea ce se credea anterior. Tehnologia LiDAR se dovedește a fi un instrument esențial în arheologie, oferind perspective noi și detalii până acum ascunse despre civilizațiile antice.
Aceste noi dovezi nu doar că ne oferă o imagine mai completă asupra dacilor, dar ne și inspiră să continuăm explorarea și să redescoperim alte civilizații uitate. Tehnologia LiDAR ne permite să privim dincolo de suprafața aparent banală a peisajului și să descoperim bogățiile ascunse ale istoriei noastre comune.
