Te simți balonat chiar dacă mănânci sănătos? Cauzele surprinzătoare care nu au legătură directă cu dieta

Balonarea este asociată frecvent cu alimentele consumate, însă dieta nu este întotdeauna de vină. Suplimentele, schimbările hormonale, anumite medicamente și problemele digestive pot provoca aceeași senzație neplăcută de abdomen umflat și tensionat.

Disconfortul poate persista ore sau chiar perioade mai lungi și poate afecta starea generală de bine. Identificarea factorului care declanșează balonarea este importantă pentru alegerea măsurilor potrivite și, atunci când este necesar, a unui tratament.

Balonarea nu este întotdeauna provocată de ceea ce mănânci

Pentru că balonarea se manifestă la nivelul tractului gastrointestinal, primul factor suspectat este, de obicei, alimentația.

Anumiți carbohidrați fermentabili, printre care dizaharidele, monozaharidele, oligozaharidele și poliolii, pot favoriza producerea gazelor și apariția disconfortului abdominal.

Cu toate acestea, simptome asemănătoare pot apărea și din cauze care nu au legătură directă cu dieta.

Balonarea este descrisă frecvent ca o senzație de presiune, plenitudine sau tensiune la nivelul abdomenului. Stomacul poate părea prea plin, iar gazele intestinale pot accentua disconfortul.

Balonarea și distensia abdominală nu înseamnă exact același lucru

Deși termenii sunt folosiți adesea cu același sens, balonarea și distensia abdominală descriu manifestări diferite.

Balonarea este, în primul rând, o senzație. Persoana poate simți presiune, gaze sau un abdomen foarte plin, chiar dacă dimensiunea acestuia nu s-a modificat vizibil.

Distensia abdominală presupune o creștere observabilă a circumferinței abdomenului. Burta poate deveni vizibil mai umflată sau întinsă.

Cele două probleme apar frecvent împreună, dar se pot manifesta și separat.

Mâncatul lent, reducerea ritmului în timpul meselor și activitatea fizică ușoară pot ajuta în anumite situații. Practici precum yoga pot contribui la relaxare și la reducerea disconfortului pentru unele persoane.

Dacă balonarea persistă sau se agravează, cauza ar trebui investigată de un medic.

Chiar și probioticele pot provoca balonare

Poate părea surprinzător, însă unele suplimente administrate tocmai pentru îmbunătățirea digestiei pot provoca temporar balonare.

Probioticele conțin microorganisme vii care ajung în intestin și interacționează cu ecosistemul microbian existent.

Modificările produse la nivelul microbiomului pot favoriza, în unele cazuri, acumularea gazelor. Astfel, o persoană poate observa că se simte mai balonată după ce începe să ia un probiotic.

Reacția poate apărea mai ales în perioada de adaptare la un nou supliment.

Problemele tractului gastrointestinal pot favoriza acumularea gazelor

Anumite tulburări ale sistemului digestiv pot provoca balonare persistentă.

Disfuncția planșeului pelvin este una dintre posibilele cauze. În această situație, mușchii implicați în eliminarea scaunului se contractă în loc să se relaxeze corespunzător.

Problema poate favoriza constipația și senzația de abdomen plin. Nașterea se numără printre factorii care pot contribui la apariția unei disfuncții a planșeului pelvin.

Motilitatea anormală a tractului gastrointestinal poate reprezenta o altă explicație. Atunci când alimentele și gazele nu se deplasează normal prin sistemul digestiv, microorganismele se pot înmulți excesiv, iar gazele pot rămâne captive în intestin.

Sindromul colonului iritabil, diabetul și subnutriția pot fi asociate cu tulburări ale motilității digestive.

Unele medicamente pot avea balonarea ca efect secundar

Balonarea poate apărea și după administrarea anumitor tratamente.

Statinele, unele antidepresive și analgezicele opioide se numără printre medicamentele care pot provoca simptome digestive.

În anumite situații, nu tratamentul este cauza, ci boala pentru care acesta a fost prescris.

Afecțiunile uterului, ovarelor, pancreasului sau colonului pot avea balonarea printre manifestări.

Infecțiile bacteriene care provoacă inflamații digestive, precum gastrita sau enterita, pot determina, de asemenea, senzație de plenitudine și distensie abdominală.

Creșterea în greutate poate crea senzația de abdomen umflat

Acumularea unui număr important de kilograme poate modifica modul în care este resimțită presiunea la nivel abdominal.

Persoanele care s-au îngrășat semnificativ într-o perioadă relativ scurtă pot observa o senzație mai frecventă de abdomen plin sau umflat.

Grăsimea acumulată în jurul abdomenului ocupă spațiu și poate limita capacitatea stomacului de a se extinde după masă.

În cazul unei creșteri importante în greutate, medicul sau un specialist în nutriție poate ajuta la identificarea cauzei și la stabilirea unor obiective potrivite.

Constipația este una dintre cauzele frecvente ale balonării

Tranzitul intestinal lent poate duce la acumularea gazelor și la apariția senzației de presiune abdominală.

Constipația este întâlnită inclusiv la persoanele cu sindrom de colon iritabil. Consumul adecvat de fibre și lichide, împreună cu activitatea fizică regulată, poate contribui la menținerea unui tranzit intestinal normal.

Sedentarismul temporar poate avea, de asemenea, un impact asupra digestiei.

Călătoriile lungi cu mașina sau avionul presupun adesea ore întregi petrecute pe scaun. Lipsa mișcării poate încetini tranzitul intestinal și poate favoriza constipația.

Ridicarea periodică și efectuarea unor mișcări simple pot ajuta sistemul digestiv.

Menstruația poate provoca balonare timp de câteva zile

Multe femei observă că abdomenul devine mai umflat înainte sau în timpul menstruației.

Fluctuațiile hormonale din timpul ciclului menstrual pot determina retenția de lichide. Estrogenul și progesteronul sunt implicați în aceste schimbări.

Din acest motiv, senzația de balonare poate apărea chiar dacă alimentația nu s-a modificat.

În cele mai multe cazuri, disconfortul se reduce în câteva zile, odată cu schimbarea nivelurilor hormonale.

Poți înghiți aer fără să îți dai seama

Aerul care ajunge în tractul gastrointestinal poate contribui la acumularea gazelor și la senzația de balonare.

Mestecatul frecvent al gumei poate favoriza înghițirea unei cantități mai mari de aer. Băuturile carbogazoase introduc, de asemenea, gaze în sistemul digestiv.

Un alt obicei care poate provoca balonare este mâncatul foarte rapid. Atunci când înghițim alimentele în grabă, putem înghiți și mai mult aer.

Reducerea vitezei cu care mănânci și mestecarea atentă a alimentelor pot contribui la diminuarea disconfortului.

Balonarea ocazională este frecventă și, de cele mai multe ori, nu indică o problemă gravă. Atunci când apare constant, se agravează sau este însoțită de dureri puternice, scădere inexplicabilă în greutate ori modificări persistente ale tranzitului intestinal, este recomandată o evaluare medicală.