Țara ascunsă de sub Alpi: Elveția ascunde un 'al doilea stat' sub pământ. Peste 1.800 de tuneluri și mai mult de 2.500 de kilometri de galerii

Majoritatea oamenilor asociază Elveția cu peisajele sale spectaculoase, dominate de Alpi, lacuri cristaline și trenuri care traversează munții. Dincolo de această imagine cunoscută, adevărata forță a țării se află însă sub pământ, într-o rețea uriașă de tuneluri care susține transportul, energia și gestionarea resurselor vitale, relatează Eco News și Times of India.

Dacă mergi cu trenul prin Elveția, vine inevitabil un moment în care lumina zilei dispare, iar pe geamul vagonului se vede doar propria reflexie. Pentru pasageri este doar o parte obișnuită a călătoriei. În spatele acestei experiențe se află însă una dintre cele mai impresionante lucrări de infrastructură din Europa, construită timp de decenii și gândită nu doar pentru mobilitate, ci și pentru protecția mediului.

Peste 1.800 de tuneluri și mai mult de 2.500 de kilometri de infrastructură subterană

Potrivit Societății Elvețiene de Tuneluri, țara are aproximativ 1.852 de tuneluri, cu o lungime totală de circa 2.544 de kilometri. Acestea includ tuneluri feroviare, rutiere și galerii utilizate pentru sistemele de apă și energie.

Relieful montan a făcut din tuneluri o necesitate. Construirea drumurilor sau a căilor ferate la suprafață este adesea dificilă, costisitoare și vulnerabilă la condițiile meteorologice. În schimb, tunelurile oferă rute directe și sigure, ferite de avalanșe, căderi de pietre și versanți instabili.

Dimensiunea rețelei este greu de perceput de la suprafață. În anumite regiuni, o parte semnificativă a deplasărilor zilnice are loc sub pământ.

Cel mai lung tunel feroviar din lume

Piesa centrală a acestei infrastructuri este Noua Legătură Feroviară prin Alpi (NRLA), proiect care reunește tunelurile de bază Lötschberg, Gotthard și Ceneri într-un coridor feroviar construit pe sub munți.

Tunelul de bază Gotthard, inaugurat în iunie 2016, are aproximativ 57 de kilometri și este considerat cel mai lung tunel feroviar din lume. Un tren de pasageri îl traversează în aproximativ 20 de minute.

Construcția sa nu a fost realizată doar pentru reducerea timpilor de călătorie. Autoritățile elvețiene au văzut proiectul ca pe o modalitate de a transfera transportul de marfă de pe șosea pe calea ferată și de a reduce impactul asupra Alpilor.

Cum a redus Elveția numărul camioanelor care traversează Alpii

În anii 1990, tot mai multe camioane traversau văile alpine, generând poluare, zgomot și riscuri sporite de accidente.

Pentru a combate fenomenul, alegătorii au aprobat Inițiativa Alpină, prin care statul și-a asumat mutarea unei părți importante a transportului de marfă pe calea ferată.

Tunelurile au făcut posibilă această strategie. Traseele aproape plate permit circulația unor trenuri de marfă mai lungi și mai grele, cu un consum energetic mai redus decât transportul rutier.

În prezent, peste 72% din mărfurile care traversează Alpii elvețieni sunt transportate pe calea ferată. În 2018, aproximativ 941.000 de camioane au traversat Alpii, cu aproape o treime mai puține decât în anul 2000.

Datele din 2022 arată că numărul curselor de camioane a coborât la aproximativ 880.000, în timp ce cota transportului feroviar a ajuns la aproximativ 74% din totalul mărfurilor transportate prin regiune.

Experții estimează că fără această strategie sute de mii de camioane suplimentare ar fi traversat anual Alpii, iar emisiile de dioxid de carbon ar fi fost considerabil mai ridicate.

Boom-ul tunelurilor a început după Al Doilea Război Mondial

Actuala infrastructură subterană este rezultatul unor investiții desfășurate pe parcursul mai multor decenii.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, Elveția a început ample lucrări de forare pentru sisteme de drenaj și producerea energiei hidroelectrice. În anii 1980 au urmat marile tuneluri rutiere, iar după anul 2000 accentul s-a mutat către infrastructura feroviară.

Astăzi, peste o zecime din rețelele de autostrăzi și căi ferate ale țării se desfășoară subteran, o proporție considerată una dintre cele mai ridicate din lume.

Rețeaua de autostrăzi a Elveției are aproximativ 1.840 de kilometri și include aproape 250 de tuneluri. După finalizarea tuturor proiectelor planificate, lungimea autostrăzilor va ajunge la aproape 1.900 de kilometri, iar numărul tunelurilor va depăși 270.

Impact redus asupra naturii

Construirea unor asemenea lucrări presupune costuri și impact asupra mediului. Numai tunelul Gotthard a necesitat excavarea a aproximativ 28 de milioane de tone de rocă.

Autoritățile elvețiene au încercat însă să limiteze efectele negative. Materialele au fost transportate, acolo unde a fost posibil, cu trenul și vaporul, utilajele au fost echipate cu filtre speciale pentru particule, iar apa utilizată pe șantiere a fost tratată înainte de a fi deversată în mediul natural.

După finalizarea lucrărilor, malurile râurilor au fost refăcute, unele cursuri de apă au fost readuse mai aproape de starea lor naturală, iar habitatele unor specii de reptile și animale mici au fost reconstruite.

În plus, infrastructura subterană oferă protecție împotriva avalanșelor, alunecărilor de teren și fenomenelor meteorologice extreme, care devin tot mai frecvente pe fondul schimbărilor climatice.

Planuri de extindere pentru următoarele decenii

Elveția continuă să investească masiv în infrastructura subterană.

Printre proiectele analizate se numără un tunel feroviar de aproximativ 30 de kilometri între Zurich și Rupperswil, destinat eliminării unuia dintre cele mai importante puncte de congestie din rețeaua feroviară.

Alte proiecte sunt planificate în jurul orașului Zurich, dar și în Basel, Berna, Geneva, Lucerna și St. Gallen, unde autoritățile dezvoltă stații și coridoare subterane complexe pentru a face față creșterii traficului.

Pentru pasagerii care își beau cafeaua pe un peron sau privesc pe fereastra trenului, toate aceste investiții rămân aproape invizibile. Cu toate acestea, sub Alpi se află una dintre cele mai vaste rețele de tuneluri din lume, o infrastructură construită în zeci de ani care a schimbat modul în care funcționează transportul și economia Elveției.