Oamenii au câștigat, în medie, aproximativ 10 centimetri în înălțime în ultimul secol, însă evoluția nu a fost constantă de-a lungul istoriei. Deși alimentația mai bună, progresele medicinei și îmbunătățirea condițiilor de viață au contribuit la creșterea înălțimii medii, perioade precum apariția agriculturii și începuturile industrializării au avut efectul opus, potrivit datelor analizate de platforma Our World in Data, citate de publicația sârbă Blic.
Tinerii adulți din prezent sunt, în general, mai înalți decât străbunicii lor, dar diferențele variază considerabil de la o țară la alta. Un studiu publicat în 2016, care a comparat înălțimea persoanelor născute în 1896 cu cea a generațiilor născute în 1996, a arătat că cele mai mari creșteri au fost înregistrate în rândul femeilor din Coreea de Sud și al bărbaților din Iran, scrie Mediafax.
În cazul femeilor sud-coreene, creșterea medie a fost de aproximativ 20 de centimetri, în timp ce bărbații iranieni au câștigat în jur de 17 centimetri într-un secol.
Potrivit cercetătoarei Aravinda Guntupalli, de la Universitatea din Aberdeen, această evoluție este explicată în principal prin îmbunătățirea alimentației, reducerea expunerii la boli, extinderea vaccinării și accesul mai bun la servicii medicale.
„Înălțimea este un bun indicator al bunăstării”, explică Matthias Blum, istoric economic la Universitatea Queen’s din Belfast.
Specialiștii subliniază că, deși moștenirea genetică are un rol important în determinarea înălțimii, condițiile de viață din copilărie, calitatea alimentației și starea de sănătate influențează în mod semnificativ dezvoltarea fizică.
Apariția agriculturii a dus la scăderea înălțimii oamenilor
Una dintre cele mai importante schimbări din istoria umanității, revoluția neolitică, a avut efecte neașteptate asupra dezvoltării fizice a populației.
În urmă cu aproximativ 10.000-12.000 de ani, oamenii au început să renunțe treptat la vânătoare și cules, orientându-se către agricultură și creșterea animalelor.
Deși această transformare a permis producerea unor cantități mai mari de hrană și dezvoltarea așezărilor permanente, alimentația a devenit, în anumite privințe, mai puțin diversificată.
Un studiu publicat în 2022, care a luat în considerare și diferențele genetice dintre populații, a constatat că oamenii din perioada neolitică erau, în medie, cu aproximativ 2,8 centimetri mai scunzi decât ar fi fost de așteptat.
Cercetătorii explică această diferență prin modificarea alimentației, efortul fizic intens și expunerea mai mare la boli.
Spre deosebire de comunitățile de vânători-culegători, care consumau mai multe produse de origine animală, agricultorii depindeau într-o măsură mai mare de culturile vegetale. În plus, traiul în așezări permanente și apropierea de animale au favorizat răspândirea bolilor infecțioase.
După pandemia de ciumă, înălțimea medie a crescut în Anglia
O altă schimbare importantă a fost observată după pandemia de ciumă cunoscută drept Moartea Neagră, care a afectat Europa la mijlocul secolului al XIV-lea.
În Anglia, înălțimea medie a crescut de la aproximativ 170 de centimetri, la începutul secolului al XIV-lea, la circa 174 de centimetri la începutul secolului următor.
Una dintre explicațiile propuse de istorici este legată de schimbările economice produse de scăderea dramatică a populației.
Reducerea numărului de muncitori a determinat o creștere a cererii de forță de muncă, ceea ce le-ar fi permis supraviețuitorilor să obțină salarii mai mari și să beneficieze de condiții de trai mai bune.
Astfel, îmbunătățirea accesului la hrană și a nivelului de trai ar fi contribuit la creșterea înălțimii generațiilor următoare.
Revoluția industrială a afectat dezvoltarea fizică a populației
Deși industrializarea este asociată cu progresul economic și tehnologic, primele sale etape au avut consecințe negative asupra sănătății populației.
În mai multe țări, înălțimea medie a scăzut în perioada de început a Revoluției Industriale, pe fondul condițiilor dificile de muncă și de locuire.
Orașele industriale erau caracterizate de supraaglomerare, igienă precară și răspândirea rapidă a bolilor. În același timp, numeroși muncitori petreceau ore îndelungate în fabrici și mine, în condiții solicitante.
În unele centre industriale, locuințele erau atât de aglomerate încât muncitorii împărțeau paturile, folosindu-le pe rând, în funcție de programul de lucru.
Creșterea înălțimii medii a fost reluată abia ulterior, odată cu îmbunătățirea condițiilor sanitare, a locuințelor, a alimentației și a serviciilor medicale.
În unele țări dezvoltate, creșterea în înălțime a stagnat
Datele privind generația născută în 1996 indică o înălțime medie globală de aproximativ 171 de centimetri pentru bărbați și 159 de centimetri pentru femei.
Cu toate acestea, în unele dintre cele mai dezvoltate țări, îmbunătățirea nivelului de trai nu mai este însoțită de creșteri semnificative ale înălțimii.
Specialiștii iau în considerare mai multe explicații, inclusiv apropierea populației de potențialul genetic de creștere, dar și modificările alimentației și ale stilului de viață.
Aravinda Guntupalli avertizează că diferențele de înălțime dintre populațiile din țările bogate și cele sărace, precum și inegalitățile din interiorul aceleiași societăți, ar putea deveni mai pronunțate.
În statele cu venituri mici și medii, întârzierea creșterii în rândul copiilor rămâne o problemă importantă de sănătate publică.
Secetele, inundațiile și reducerea finanțării programelor internaționale de sănătate pot afecta accesul la hrană, vaccinare și îngrijire medicală, influențând dezvoltarea fizică a generațiilor viitoare.
Astfel, evoluția înălțimii medii nu reflectă doar schimbările genetice sau biologice, ci și transformările economice, sociale și sanitare prin care trec societățile de-a lungul timpului.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .