O alegere prezisă prin știință și date
O inovație captivantă care combină rețele sociale, analiza datelor și intuiția academică a reușit să anticipeze numirea Papei Leon al XIV-lea, cu mult înainte ca acesta să fie prezentat publicului în Roma.
O echipă de cercetători italieni a reușit ceea ce nici pariu-urile și nici modelele de inteligență artificială nu au realizat: a prezis corect cine va deveni noul Papă. Într-un studiu recent, oamenii de știință de la Universitatea Bocconi din Milano au afirmat că Robert Prevost, cunoscut acum sub titlul de Papa Leon al XIV-lea, a fost favorit în analiza lor de rețea, efectuată cu mult înainte ca fumul alb să se ridice din Capela Sixtină.
Prevost, în vârstă de 69 de ani, s-a născut în Chicago și a activat timp de decenii în America Latină. A devenit episcop în Peru în 2015, având și cetățenia acestui stat în același an. Numit „Yankeul latin” de către presa italiană, Papa Leon al XIV-lea sfidează normele tradiționale: este matematician, vorbește cinci limbi și este considerat un moderat influent.
Metodele utilizate pentru previziune
Cercetătorii au reușit să-l identifice pe Prevost prin metode științifice riguroase, fără a recurge la viziuni mistice. Aceștia au analizat „rețeaua Conclavului”, evaluând poziția fiecărui cardinal în contextul rețelei ecleziastice internaționale, având în vedere influența, conectivitatea și capacitatea de a forma coaliții.
„Ne-am bazat pe trei criterii esențiale pentru a determina cât de ‘proeminent’ este un cardinal în rețea”, a explicat Leonnardo Rizzo, doctorand în știința datelor. În studiu, Prevost a obținut prima poziție conform centralității eigenvectoriale, un indicator al influenței într-o rețea complexă.
Rangurile candidaților favoriți
Conform analizei, lista favoriților include:
Robert Prevost (SUA) – moderat, influent în rețea
Lazzaro You Heung-sik (Coreea de Sud) – liberal moderat
Arthur Roche (Marea Britanie) – liberal
Jean-Marc Aveline (Franța) – liberal moderat
Claudio Gugerotti (Italia) – liberal moderat
Analiza rețelei conclavului
În ceea ce privește celelalte două criterii, respectiv controlul informației și abilitatea de a crea alianțe, au fost identificați alți candidați favoriți, precum Anders Arborelius (Suedia) și Luis Antonio Tagle (Filipine).
„Nu încercam să prezicem un rezultat, ci să demonstrăm cum o metodologie solidă poate lămuri aspectele obscure ale proceselor umane și organizatorice.”, a adăugat Rizzo.
Profesorul Giuseppe Soda, coautor al studiului, a subliniat: „Alegerile pentru Papă sunt sacre și merită respect. Totuși, la fel ca în orice organizație umană, relațiile joacă un rol crucial. Aceste relații pot fi analizate prin intermediul științei rețelelor.”
Deși procesul în sine este învăluit în mister și spiritualitate, cu voturi secrete desfășurate în sub atmosfera frescelor lui Michelangelo și utilizarea tradițională a fumului alb, realitatea din spatele acestor proceduri seamănă mult cu alegerea unui președinte sau cu deciziile luate într-un consiliu director.
Papa nu a fost „ghicit” prin magie, ci a fost „ales” și plasat într-o rețea socială internă a Bisericii, cartografiată cu precizie științifică. Un nou exemplu de interacțiune între știință și credință, într-o lecție de transparență subtilă într-un proces ce durează de secole.
