Declarații despre regimul democratic
Ultimele date furnizate de GLOBSEC sugerează că tinerii din România sunt deschiși ideii de a trăi sub un regim totalitar unde nu ar exista alegeri regulate. Această tendință surprinzătoare apare într-un context în care societatea românească se declară în continuare atașată de valorile democratice și de integrarea europeană, având în vedere că Rusia este percepută drept o amenințare pentru securitatea națională. În ciuda acestui lucru, discuțiile anti-occidentale câștigă din popularitate în spațiul public românesc.
Conform raportului GLOBSEC, care investighează percepțiile cetățenilor români asupra diverselor subiecte, de la integrarea euro-atlantică la impactul schimbărilor climatice și inteligența artificială, există o divergență notabilă în rândul tinerilor. Deși opinia generală este una favorabilă democrației, tinerii par să simtă o desconectare față de sistemul democratic.
Percepțiile tinerilor români
În ceea ce privește tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani, rezultatele sondajului GLOBSEC indică un procent alarmant de 41% care susțin un regim totalitar. Această viziune este alimentată de incertitudinile legate de viitor și de dezamăgirea față de politicieni. De asemenea, prezența din ce în ce mai mare a extremiștilor de dreapta pe rețelele sociale contribuie la acest sentiment.
Contrastul este evident în rândul persoanelor de peste 55 de ani, care, având experiența directă a regimului comunist, doar 25% ar opta pentru un sistem totalitar. Aceste diferențe de percepție sugerează o ruptură între generații în modul în care este văzută democrația.
Satisfacția față de democrație
Satisfacția față de funcționarea democrației în România a crescut semnificativ în ultimii doi ani, chiar dacă se menține la un nivel relativ scăzut. În 2024, 41% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de modul în care funcționează democrația, comparativ cu doar 23% în 2022. Această creștere a satisfacției poate fi atribuită formării coaliției guvernamentale PSD-PNL în 2021, GLOBSEC raportând că România a depășit la acest capitol țări precum Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
În plus, doar 23% dintre respondenti au considerat democrația liberală o amenințare la identitatea națională, ceea ce plasează România în media europeană. Totodată, 38% dintre participanții la sondaj percep extrema dreaptă ca pe o amenințare, un procentaj semnificativ mai mic decât media Europeană.
Încrederea în instituții
Încrederea în instituțiile publice din România a înregistrat o creștere considerabilă față de 2022. Astfel, 48% dintre români au încredere în Guvern, în comparație cu 25% în anul precedent, iar în Parlament, procentul a crescut de la 26% la 44% în aceeași perioadă. Aceasta sugerează că românii încep să recâștige încrederea în sistemul politic.
Dorința de apropiere față de Uniunea Europeană
Cercetările recente indică un sprijin puternic pentru apartenența României la Uniunea Europeană, 83% dintre români susținând continuarea acestei orientări. În ultimii ani, sprijinul pentru UE a fluctuat între 73% și 89%, cu cele mai scăzute valori înregistrate în 2021 (79%) și 2022 (73%), în contextul gestionării pandemiei de COVID-19.
În rândul tinerilor cu vârste între 18 și 34 de ani, un procent de 89% susține apartenența României la UE, în timp ce cea mai sceptică categorie este cea formată din persoane între 35 și 54 de ani, unde susținerea este cu 8 puncte procentuale mai mică decât în cazul tinerilor. Această divergență indică o atitudine mai pronunțată față de integrarea europeană în rândul tineretului român.
Critici și percepții asupra Uniunii Europene
Deși majoritatea populației susține apartenența României la Uniunea Europeană, un procent de 71% dintre respondenți consideră că Uniunea impune țării condiții stricte și le dictează acțiunile. Acest rezultat sugerează că există o percepție distorsionată în ceea ce privește influența Uniunii Europene asupra deciziilor interne ale țării.
Aceste percepții subliniază o nevoie urgentă de educație și informare în rândul populației cu privire la rolul și beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană, pentru a contracara narațiunile negative care pot influența viitorul democratic al țării.
Percepția Românilor Asupra Apartenenței la Uniunea Europeană
Conform unei cercetări, 65% dintre români consideră că integrarea în Uniunea Europeană a sporit relevanța României pe scena globală. Această opinie reflectă un sprijin semnificativ pentru valorile europene în rândul populației.
Atitudinea Politică Față de Occident și Ucraina
Studiile realizate de GLOBSEC arată că majoritatea partidelor politice din România adoptă o poziție pro-occidentală și pro-Ucraina. Excepție fac partidele extremiste, precum AUR și SOS România, care își bazează retorica pe critici la adresa Occidentului.
Încrederea în NATO după Invazia Ucraineană
O evoluție similară este observată și în ceea ce privește încrederea românilor în NATO. Pe fondul pandemiei, acest nivel a scăzut, dar invazia rusă din Ucraina în 2022 a determinat o revenire a încrederii. Rata a crescut de la 77% în 2021 la 88% în 2024.
Percepția asupra Securității Naționale în Rândul Cetățenilor
În 2024, 78% dintre respondenți consideră că apartenența României la NATO reduce riscul de atac din partea altor state. Aceasta reprezintă o creștere față de 73% în 2023, evidențiind o îmbunătățire a sentimentului de securitate națională.
Parteneriate Strategice cu SUA și Germania
Opiniile publicului subliniază importanța SUA și Germaniei ca parteneri strategici ai României. Germania este asociată cu securitatea economică, în timp ce SUA sunt văzute ca un garant al securității fizice. Comparând datele din 2022 și cele din 2024, se remarcă o schimbare interesantă.
Evoluția Percepției Asupra Parteneriatului cu SUA și Germania
În 2022, 75% dintre respondenți identificau SUA ca partener strategic principal, în timp ce doar 19% optau pentru Germania. Până în 2024, procentul celor care văd SUA ca principal partener a scăzut la 53%, iar cei care o percep pe Germania în aceeași luminiță a crescut la 49%.
Rusia ca Amenințare la Securitatea Națională
Percepția Românilor asupra Rusiei s-a transformat, aceasta fiind considerată o amenințare la adresa securității naționale. În 2020, 30% din respondenți credeau astfel, însă în 2022 acest procent a crescut la 58%, continuând să crească până la 73% în 2024.
Percepția Chinei în Contextul Războiului din Ucraina
În contrast cu Rusia, percepția asupra Chinei nu a înregistrat creșteri semnificative. De la 13% în 2020, procentul celor care consideră China o amenințare a crescut modest, ajungând la 24% în 2024. Aceasta sugerează o evaluare diferită a amenințărilor internaționale de către cetățeni.
