Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a transmis, sâmbătă, că măsura limitării internărilor, anunţată de unele unităţi medicale, are caracter temporar şi este determinată, în principal, de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026. În plus, a fost impusă o limită lunară de cheltuieli, măsură considerată inadecvată. Totodată, oficialii CNAS anunţă că se fac verificări, prin Corpul de Control, cu privire la situaţia internărilor, având în vedere că unii manageri au impus norme minime sau maxime.
Spitalele au limitat numărul internărilor
În contextul comunicărilor recente privind necesitatea limitării internărilor în unele unităţi sanitare, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate precizează, sâmbătă, într-un comunicat de presă, că situaţia actuală are un caracter temporar, fiind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum şi de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli.
”CNAS a susţinut constant şi susţine în continuare că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătăţii este inadecvată, întrucât:
-
nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ;
-
pacienţii nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar;
-
acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populaţiei”, se arată în comunicatul de presă.
Sănătatea are cel mai mare buget, dar nu este folosit corespunzător
Reprezentanţii CNAS subliniază, de asemenea, că bugetul alocat pentru anul 2026 este unul relativ adecvat, asigurând resurse financiare suficiente pentru toate domeniile de asistenţă medicală, inclusiv – şi în mod special – pentru sectorul spitalicesc.
”În acelaşi timp, CNAS atrage atenţia că, deşi spitalele beneficiază de cea mai mare alocare bugetară (aproximativ 34 miliarde lei), este necesară o reformă a modelului de finanţare, în sensul:
-
aplicării principiului „banii urmează pacientul”;
-
orientării finanţării către servicii medicale efectiv realizate;
-
eliminării situaţiilor de finanţare a ineficienţei sau a inactivităţii”, se mai arată ăn comunicatul de presă citat.
Oficialii CNAS reamintesc că instituţia are rolul de a deconta servicii medicale, nu de a susţine direct structuri de cost fixe, precum salariile, în absenţa activităţii medicale corespunzătoare.
”De asemenea, CNAS semnalează necesitatea creşterii eficienţei utilizării fondurilor publice şi a reducerii risipei, în special în domeniul achiziţiilor publice. Mai mult, CNAS dezavuează anumite practici semnalate recent în spaţiul public, precum impunerea de către unii manageri de spitale publice a unor «norme minime sau maxime» de internări pentru medici. Aceste practici sunt în atenţia corpului de control al CNAS, iar CNAS colaborează în acest sens cu alte instituţii ale statului”, se mai arată în documentul citat.
Potrivit datelor transmise de CNAS, analizele preliminare indică diferenţe semnificative între spitale comparabile (ca profil şi complexitate), în ceea ce priveşte:
-
indicatorii de activitate;
-
performanţa financiară;
-
costurile aferente serviciilor medicale.
